Asociația 21Decembrie 1989
BBC-Romanian
Demersurile lui Sorin Iliesiu pentru decomunizarea Romaniei
BBC, octombrie 2005 – iunie 2008
f r a g m e n t e
| 05 Octombrie, 2005 |
Va cere Traian Băsescu condamnarea comunismului?
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/10/051005_raport_comunism.shtml
Pe masa preşedintelui – cartea neagră a comunismului românesc
Procesul în care este implicat fostul deputat PSD Ristea Priboi pare a fi un reflex al problemelor ridicate până astăzi de regimul comunist de dinainte de 1989. Rezolvarea acestor probleme şi o condamnare a comunismului şi-o doreşte cineastul şi membrul în consiliul director al Academiei Civice Sorin Ilieşiu care va trimite la Cotroceni, spre analiza preşedintelui Băsescu, o propunere de raport în acest sens. Procedura ar fi similară modului în care în România s-a condamnat oficial Holocaustul.
Raportul prezintă în cea mai mare parte un grupaj de fragmente reluate din materialul documentar al memorialului victimelor comunismului şi al rezistenţei iniţiat în 1994 de poeta Ana Blandiana.
Gestul lui Sorin Ilieşiu de a prezenta un asemenea proiect de raport vine în urma unor declaraţii ale preşedintelui Băsescu legate de posibilitatea condamnării comunismului pe baza unor documente fundamentate.
Cele 7 pagini ale documentului care va fi supus analizei preşedintelui Băsescu conţin 18 capete de acuzare care ar putea sta la baza unui raport oficial pentru condamnarea comunismului. Învinuit: regimul comunist între anii 1945 şi 1989 pentru fapte criminale, chiar genocid.
| Preşedintele României a afirmat că, în baza respectivului document ştiinţific, va fi îndreptăţit să condamne comunismul şi, de asemenea, că va putea cere, astfel, în faţa Parlamentului, condamnarea comunismului. Eu am făcut o propunere ca orice cetăţean care poate să-şi exprime un punct de vedere.
Sorin Ilieşiu |
Domnul Ilieşiu spune că sute de mii de oameni au fost trimişi în lagăre de muncă şi că numărul deţinuţilor politici este estimat ca fiind între 500.000 şi un milion.
Este evocat regimul penitenciar, în fapt o o exterminare lenta a detinutilor politici prin înfometare şi fenomenul Piteşti. Este vorba de aşa-zisa reeducare (cum o numea Securitatea) a deţinuţilor recalcitranţi prin torturi fizice şi psihice, prin denunţuri şi autodenunţuri forţate.
In acelaşi timp, spune Sorin Ilieşiu, numai capul de acuzare cu numărul 18 – şi anume reprimarea revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 cu peste 1000 de morţi şi 3000 de răniţi, ar putea constitui, în sine, un motiv pentru începerea unui proces prin care comunismul să fie condamnat.
Se aşteaptă ca, după ce acest proiect va ajunge la Cotroceni şi va analizat, preşedintele să desemneze o comisie care să elaboreze un raport final.
|
05 Octombrie, 2005 |
Procesul comunismului
http://www.bbc.co.uk/romanian/forum/story/2005/10/051005_proces_comunism.shtml
Regizorul Sorin Ilieşiu, membru al Academiei Civice i-a cerut preşedintelui României să iniţieze o comisie care să studieze ceea ce s-a pretrecut sub regimul comunist, în mod similar cu Comisia Wiesel care a studiat implcarea României în Holocaust.
Este necesar un aşa numit “proces al comunismului”?
Ce înseamnă în mod concret acest lucru şi care ar fi implicaţiile sale?
Răspunsuri:
Paralela dintre comunism şi fascism este perfect îndreptăţită. Ambele regimuri au procedat la suprimarea individului îin numele unor ideologii utopice, ambele au fost genocidare şi ambele au demonstrat, în final, că nu sunt decât nişte manifestări ale mentalităţii autodistructive. Cred că este necesar un proces al comunismului, aşa încât stalinismul, leninismul, idelogia comunista în întregime, ideologie care incită la exproprierea clasei bogate şi la violenţă socială, să fie condamnate, aşa cum a fost condamnat la vremea sa fascismul. A Gribincea, Chişinău
(…)
Nu e niciodată prea târziu pentru aflarea adevărului despre comunism ca structură economică, socială şi politică antiumană. Prea mulţi români oftează cu dor după privilegiile pe care le aveau atunci (chiar şi numai pentru kilogramul de carne sau cofrajul în plus de ouă luate pe sub mână), şi tinerii care nu au crescut cu cheia de gât îi pot crede. Frig, foame, frică, absurd şi ticăloşie, lipsa drepturilor civice elementare: asta înseamnă comunismul. E destul să vrei azi să spui cu glas tare un lucru incomod că se şi găsesc câţiva să te oprească, să te sfătuiască să cobori glasul: felul acesta de cenzură, insidios şi perfid, e rezultatul direct al educaţiei primite în comunism. “Omul nou” există, îl vedem zilnic lângă noi: el minte, fură, înşeală, corupe, uneori fără să-şi dea seama limpede de asta, căci o face din obişnuinţă. Lupta anticorupţie e strâns legată de schimbarea acestei mentalităţi păgubitoare, de tip “om nou”. Ca să vindeci o boală, mai întâi o identifici: asta înseamnă procesul comunismului! Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru români, iar vechii nomenclaturişti vor fi eliminaţi automat din joc, fără alte legi ale lustraţiei. Singura lustraţie o va constitui adevărul care taie în carne vie. Gabi, Constanţa
Este prea târziu pentru un “proces al comunismului”. Mie personal, mi-ar fi plăcut să fi fost altcumva pusă problema, şi anume ca foştii comunişti care au slujit ideologia roşie să fi avut tăria de caracter şi să fi rămas aceiaşi înfocaţi ideologi dar, spre ruşinea lor au dat bir cu fugiţii, ca şobolanii când se scufundă corabia. Din păcate comuniştii noştrii iluştri şi-au intrat după `89 foarte bine şi-n noua piele de democraţi. De la un Ion Iliescu la un fost şi umil secretar de partid din orice obscură aşezare românescă toţi sunt, din nou în “rol principal” dar intr-o piesă nouă. (…) Nicolae Dobă, Craiova
Procesul comunismului şi legea lustraţiei sunt necesare pentru a asana clasa politică din România de călăi securişti şi comunişti – indiferent de naţionalitatea lor. Sorina M, Haifa, Israel
Preşedintele Traian Băsescu are dreptate când solicită un studiu înainte de a se pronunţa asupra problematicii. Ideologia şi doctrina comunistă există şi vor exista, sub diverse forme, constituind o contrapondere la capitalism, ca să nu o ia razna. Însă trebuie condamnat ferm modul dictatorial aberant de aplicare în practică a comunismului, pentru nenumărate crime, genocid, holocaust, privarea de libertate, muncă forţată, închisori şi încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Proceedura de urmat ar trebui să fie similară cu cea aplicată în alte ţări, de pildă Cehia, Polonia, etc. Nicolae Mărincuş, Bucureşti
Nu cred că se poate face o paralelă perfectă între comunism şi fascism. În fascism crimele au fost făcute în concordanţă cu legi criminale care consfinţeau discrimirea rasială şi îngrădirea libertăţilor fundamentale ale omului. În comunism crimele s-au făcut fără nici o bază legală şi ideologică. Toate crimele petrecute în perioada comunistă pot fi judecate în concordanţă cu legile valabile în acea vreme. În plus, pe noi nu ne-a cucerit nimeni! Nu am avut norocul să fim cuceriţi ca nemţii după al doilea război mondial şi să ne pună cineva ţara în ordine. Şi ar mai fi ceva! În România nu au existat prea mulţi comunişti, ci doar nişte escroci care au profitat de regimul lui Ceauşescu, care acum profită de tranziţie şi se pregătesc să profite de integrarea europeană! Bogdan Ardelean, Bucureşti
Este imperios necesar. Comuniştii şi securiştii au făcut un rău imens acestui popor şi ar trebui să plătească şi să fie cunoscuţi poporului. Este păcat că a trecut atât timp şi acest lucru nu s-a faăut. Tânăra generaţie nu cunoaşte mai nimic despre gulagul comunist şi nici nu este interesat în cunoaşterea istoriei recente. Mihai Pungan, Bucureşti
Idea este o diversiune a unei clase politice incapabile, pentru a abate atenţia populaţiei de la adevăratele probleme ale ţării: subdezvoltarea, slaba capacitate administrativă, corupţia. (…) Dacă domnul Ilieşiu se simte în stare, să iniţieze un proces al comuniştilor cu funcţii importante în PCR care au comis fapte penale. Dar acest lucru este mai greu de realizat datorită poziţiilor ocupate în prezent de aceştia în politică sau afaceri. Nu am nimic împotriva comisiei propuse, dacă aceasta va funcţiona cu bani privaţi, eventual ai domnului Ilieşiu. Stan P, Iaşi
Naziştii nu au fost iertaţi după ce Reich-ul a pierdut Războiul Mondial, şi au avut cel mai cunoscut Proces al secolului 20. Este uimitor cât de mult Nazismul şi Comunismul au în comun. Din păcate, timpul care s-a scurs de la evenimentele din ’89 -’90 este mult prea lung, cred că foarte puţini omameni ramân interesaţi de “Procesul Comunismului”. Florin Popa, Australia
Este prea târziu pentru un proces al comunismului şi mai ales al comuniştilor si securiştilor criminali. S-ar putea ca tocmai criminalii să fie chemaţi să fie chemaţi să judece. Occidentul poartă vina istorică de a fi iertat pe foştii duşmani comunişti acum reconvertiţi la capitalism deveniţi peste noapte parteneri de negocieri. Prin aceasta au înşelat speranţele oamenilor cinstiţi şi au încurajat fenomene antidemocratice în estul Europei în special în România unde s-a instaurat o democraţie originală departe de standardele occidentale. Nicolae Muşat, Atena, Grecia
(…)
Demersul societăţii civile de a demasca natura criminală a regimului comunist care implică instituţiile statului este foarte necesar. Timpul scurs din 1989 face însă ca această iniţiativă să nu aibă decât efecte morale prin recunoaşterea oficială a responsabilităţii statului în crimele comise împotriva propriilor cetăţeni şi plasarea comunismului în conştiinţa publică într-o zonă a vinovăţiei fără echivoc. Cât priveşte alte implicaţii, precum cele politice, 16 ani sunt probabil prea mult pentru ca ele să mai fie luate în consideraţie; blocarea accesului într-o funcţie de răspundere (fie ea şi în interiorul unui partid) a simbolului comunismului post 1989 – Ion Iliescu – este semnalul începutului unei schimbări pe scena politică. Declanşarea unui proces al comunismului ne va da certitudinea ca istoria recentă va fi judecată cu măsură cuvenită, iar noile generaţii vor avea şansa de a se clădi pe certitudine şi nu pe îndoială. Dacă lucrurile au mers atât de greu dupa 1989, cred că se întamplă numai din cauza neclarităţii care a existat asupra trecutului recent. Nicolae Drăguşin, Alexandria
Este mai mult decât necesar un “proces al comunismului” din România. Acesta ar fi trebuit făcut imediat dupa revoluţia din 1989. Acest proces ar însemna recunoaşterea greşelilor trecutului, identificarea şi condamnarea vinovaţilor precum şi despărţirea de mentalităţile şi ideile comuniste, care încă mai bântuie societatea românească. Ar putea fi un punct de plecare pentru aplicarea celebrului punct 8 de la Timişoara: “Fără comunişti în structurile de conducere”. Ar putea duce la corectarea unor manuale/tratate de istorie care nu reflectă corect epoca comunistă. Iliescu şi alţi membrii marcanţi ai fostului PCR, actuali oameni politici importanţi, ar trebui să-şi ceară scuze publice poporului român pentru trecutul lor comunist, pentru faptul că au pactizat cu diavolul roşu. Gruia Toma, Canada
| 10 Martie, 2006 |
Societatea civilă cere condamnarea oficială a regimului comunist
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/03/060310_condamnare_comunism.shtml
Apelul către preşedinte a fost semnat de mai multe organizaţii neguvernamentale
Un grup de aproape 40 de organizaţii neguvernamentale şi peste 400 de personalităţi din rândurile societăţii civile au semnat un apel către preşedintele Traian Băsescu în care cer şefului statului să facă o declaraţie oficială de condamnare a crimelor regimului comunist. Apelul e însoţit de un memoriu care cuprinde o sinteză a crimelor săvârşite de şi în numele regimului comunist.
Textul apelului a fost citit, vineri, la Grupul pentru Dialog Social, de actorul Victor Rebengiuc.
“La 16 ani de la Proclamaţia de la Timişoara, care a consacrat idealurile anticomuniste ale revoluţiei române din decembrie 1989, vă solicităm în mod ferm să condamnaţi regimul comunist din România ca nelegitim şi criminal.
Condamnarea oficială a crimelor comunismului trebuie făcută cât mai curând posibil. Ideal, la data de 22 aprilie, când aniversăm începutul manifestaţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii, cel mai lung miting anticomunist din istorie.
Condamnând criminalitatea regimului comunist veţi dovedi că aveţi voinţa politică de a face un act de dreptate istorică, premisă a reconcilierii naţionale, aşa cum cere, din 1990, societatea civilă.”
Apelul, iniţiat de Sorin Ilieşiu, a fost semnat, printre alţii, de Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timişoara, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Alianţa Civică, Asociaţoa Pro Democraţia, Asociaţia 15 Noiembrie 1987, APADOR CH, sau Fundaţia Academia Civică.
(…)
Zona ocultă a puterii
Marius Oprea, directorul nou înfiinţatului Institut pentru Studierea Crimelor Comunismului, spune la rândul său că, de fapt, nu poate fi condamnat un sistem politic, ci e vorba de condamnarea unor persoane care trebuie să răspundă fiecare pentru vina sa, iar pentru asta trebuie aduse şi probe.
Zona ocultă a puterii e mai greu de investigat, e de părere domnul Oprea, care a indicat şi câteva întrebări care vor trebui să-şi găsească răspunsul: în ce consta funcţia pe care o anume persoană o avea în ierarhia de partid şi de stat? Care erau atribuţiile pe care le deţinea un prim-secretar de judeţ? Ce făcea, efectiv, acesta? Care erau relaţiile lui cu fosta Securitate?” La unele dintre aceste întrebări s-a găsit deja răspuns prin studiile care s-au realizat până în momentul de faţă, a spus Marius Oprea, la altele încă mai trebuie cercetat.
Constantin Ticu Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, spune însă că o simplă declaraţie, aşa cum a mai fost făcută de Emil Constantinescu, pe vremea când era şeful statului, nu ar fi de ajuns. În opinia sa, o simplă declaraţie prezidenţială e insuficientă, drept pentru care a arătat că declaraţia ar trebui rostită în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României şi supusă votului individual. “Să vadă ţara câţi, cum şi cine vor sau nu vor condamnarea comunismului”, a explicat domnul Constantin Ticu Dumitrescu.
O altă propunere, care ar putea fi susţinută de semnatarii apelului, este cea a preşedintelui Alianţei Civice, Şerban Rădulescu Zoner, care a cerut să fie declarată o zi oficială în România, de comemorare a victimelor regimului comunist, aşa cum există şi una de comemorare a victimelor Holocaustului.
5 aprilie 2006
Comisie pentru studierea crimelor comunismului
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/04/060405_comunism_basescu.shtml
Preşedintele Traian Băsescu a hotărât înfiinţarea unei comisii prezidenţiale pentru studierea ororilor comise de regimul comunist în România.
Traian Băsescu cere studierea crimelor comunismului
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, comisia va trebui să elaboreze o “sinteză ştiinţifică privind crimele şi abuzurile regimului comunist din România de la înfiinţarea sa şi până la Revoluţia din decembrie 1989”.
Vor fi analizate “principalele instituţii care au făcut posibilă perpetuarea dictaturii comuniste, încălcările flagrante ale drepturilor omului şi rolul unor personalităţi politice în menţinerea şi funcţionarea acestui sistem”, în timpul regimului comunist.
Istoricul Vladimir Tismăneanu, autorul primei istorii a comunismului în România, va conduce comisia pentru întocmirea raportului pentru condamnarea crimelor comunismului. Istoricul spune că raportul va fi gata până cel târziu în luna noiembrie, la 60 de ani după ce Partidul Comunist a preluat puterea.
Vladimir Tismăneanu a declarat la BBC că a luat legătura cu personalităţi ca Horia-Roman Patapievici, Sorin Antohi sau Mircea Răceanu care au acceptat să colaboreze la elaborarea raportul.
“Vrem ca România să intre în Uninunea Europeană cu acest balast al necondamnării comunismului dat de-o parte şi depăşit“, a spus Vladimir Tismăneanu.
Iniţiatorul apelului de condamnare a crimelor comunismului, vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu susţine, într-o scrisoare publică trimisă pe adresa Preşedinţiei, că numirea istoricului Vladimir Tismăneanu în fruntea viitoarei comisii este o garanţie pentru aflarea adevărului şi pedepsirea crimelor comise de comunişti în România. El mai spune că înfiinţarea comisiei şi redactarea raportului este premisa reformei morale în România.
De asemenea, in opinia liderului Aliantei Civice, România ar putea fi un model pentru alte ţări foste comuniste în ceea ce priveste condamnarea crimelor şi abuzurilor comunismului şi sustine că acest demers ar putea grăbi căderea comunismului în Coreea de Nord sau în Cuba.
În România au existat între 500.000 şi 2.000.000 de deţinuti politici, un număr record în istoria fostelor ţări comuniste, potrivit memoriului redactat de dl Ilieşiu şi semnat de 600 de intelectuali. Memoriul a fost trimis luna trecută pe adresa preşedintelui Traian Băsescu.
| 12 Februarie, 2007 |
Apel al societăţii civile către ministrul Macovei
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/02/070212_apel_intelectuali_macovei.shtml
Mai multe organizaţii sindicale şi civice şi peste 200 de intelectuali cer ministrului să acţioneze în vederea finalizării cercetărilor în dosarele revoluţiei din 1989 şi al mineriadei din 1990.
Dosarele Revolutiei şi ale Mineriadelor au fost redeschise în 2004
Apelul este iniţiat de vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu, şi este semnat de 254 de inteelctuali printre care Mircea Cărtărescu, Ion Caramitru, Vladimir Tismăneanu, Horia-Roman Patapievici, sau Neagu Djuvara.
Lor li se adaugă mai multe organizaţii, cum ar fi Confederaţia Naţională Sindicală cartel Alfa, Alianţa Civică, Asociaţia 21 Decembrie şi Blocul Naţional al revoluţionarilor.
Semnatarii îi solicită ministrului justiţiei Monica Macovei să acţioneze “pentru finalizarea cercetărilor în dosarele Revoluţiei din 1989 şi a mineriadei din iunie 1990”.
Ei îşi motivează apelul prin ceea ce numesc tergiversarea timp de 16 ani a cercetărilor din aceste dosare, ceea ce, potrivit argumentelor semnatarii scrisorii, a reprezentat o sfidare faţă de societatea românească şi faţă de memoria victimelor.
Ion Caramitru, unul dintre semnatarii scrisorii a spus că ar fi corect să i se ceară ministrului justiţiei să intervină pentru a grăbi finalizarea anchetele.
“Intervenţia nu este una de implicare în anchetă, ci asumarea unei responsabilităţi morale. Ministrul poate cere ca mecanismele juridice să fie puse în mişcare mai repede, să se facă anchetele necesare”, a spus Ion Caramitru.
Protecţie pentru procurorul Voinea
În scrisoare se mai cer măsuri speciale de protecţie pentru procurorul militar Dan Voinea, care instrumentează dosarele revoluţiei din 1989 şi al mineriadei din 1990, şi punerea sub pază militară a probelor din aceste dosare.
Semnatarii scrisorii sunt de părere că “nu este exclus ca generalul Dan Voinea să fie supus unor presiuni din partea unora dintre personalităţile politice şi publice anchetate”.
“Din tot ce se întâmplă, transpiră tot timpul această teamă şi este posibil să se întâmple ceva. Nu ar fi prima oară. Să ne amintim că aceste anchete au mai fost începute o dată tot de procurorul Voinea care a fost dat afară. S-a uitat acest lucru?”, a spus Ion Caramitru.
Dosarele au fost redeschise în 2004
Cele două dosare, cel a Revoluţiei şi cel al mineriadei din 1990 se află în lucru la Secţia Parchetelor Militare, ambele anchete fiind conduse de procurorul Dan Voinea.
Dosarul revoluţiei a fost redeschis la sfârşitul anului 2004, la cererea Asociaţiei 21 decembrie.
Pe lista învinuiţilor se află şi fostul preşedinte Ion Iliescu. Dosarul mineriadei din 1990 a fost redeschis în 2005, fiind cercetaţi, în calitate de învinuiţi, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul şef al poliţiei române, Corneliu Diamandescu şi fostul ministru de interne, Mihai Chiţac.
În scrisoarea adresată ministrului justiţiei se propune deschiderea unor anchete şi în cazurile evenimentelor de la Târgu-Mureş din 1990 şi a mineriadelor din 1991 şi 1999.
Concluziile acestor anchete, sunt de părere semnatarii scrisorii, ar trebui incluse în raportul comisiei prezidenţiale pentru analiza dicaturii comuniste în România – raport cerut de preşedintele Băsescu şi criticat vehement în Parlament de PRM.
Ministrului justiţiei i se mai cere să stabilească împreună cu procurorul Dan Voinea o dată limită până la care să fie publicate concluziile cercetărilor.
30 Martie, 2007
Interviul Zilei cu Sorin Ilieşiu
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/03/printable/070330_interviu_zilei.shtml
Sorin Ilieşiu a iniţiat şi trimis Parlamentului României şi celui European un apel în cinci puncte, care se vrea un imbold în aplicarea recomandărilor raportului Comisiei Tismăneanu.
Aşadar, politicienilor li se cere să nu uite de restanţele politice şi morale în condamnarea comunismului, într-o perioadă în care toate energiile politice se consumă în jurul configurării majorităţii de guvernare şi a tentativei de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
Ce şanse are, în aceste condiţii, demersul lui Sorin Ilieşiu ?
Ascultaţi interviul cu Sorin Ilieşiu
| 28 Decembrie, 2007 |
Raportul Tismăneanu încotro?
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/12/071228_trailer_masa_rotunda.shtml
Raportul realizat de comisia Tismăneanu şi asumat de preşedintele Traian Băsescu în faţa Parlamentului pe 18 decembrie 2006 prevedea mai multe măsuri concrete care trebuiau aplicate în perioada imediat următoare.
Numai că din cele 36 de măsuri autorităţile române au pus în practică până acum doar 4.
Politologul Vladimir Tismăneanu
La Discuţia săptămânii de la BBC şi Hotnews.ro sunt invitaţi politologul Vladimir Tismăneanu şi vicepreşedintele Alianţei Civice Sorin Ilieşiu. Care sunt motivele pentru care măsurile raportului nu sunt aplicate?
“Preşedintele Băsescu a făcut enorm de multe, celălalte autorităţi ale statului nu au făcut nimic”, spune Sorin Ilieşiu. “Serviciu de Informaţii Externe nu a cooperat şi-n continuare are un nimb de instituţie care a făcut activităţi în folosul ţării” adaugă Vladimir Tismăneanu.
Totuşi s-a produs schimbarea cea mai importantă. “E vorba de schimbarea de la Arhivele Statului, unde e un nou director. Înainte de toate cunoaşterea se bazează pe informaţie. Şi-n ultimii 17 ani în România adevărul istoric a fost camuflat” declară Vladimir Tismăneanu în Discuţia săptămânii.
“Şansa noastră e că avem un capital enorm care este adevărul şi pe baza căruia putem construi”, completează Sorin Ilieşiu.
“Noi cerem de exemplu şi desecretizarea arhivelor ministerului de interne. Pe cine protejăm”, se întreabă Vladimir Tismăneanu. “Pe foştii miliţieni, care în unele cazuri au lucrat mână în mână cu securitatea?”
Vicepreşedintele Alianţei Civice Sorin Ilieşiu
Nici măcar una dintre prevederile banale ale raportului, găsirea unui spaţiu pentru un muzeu al crimelor comunismului, nu s-a făcut până acum. Inventarul prevederilor raportului este însă mult mai lung. În Discuţia săptămânii acestea vor fi analizate punct cu punct.
Discuţia Săptămânii este realizată de Dan Tăpălagă. O puteţi asculta duminică de la ora 14 pe frecvenţele BBC, iar la ora 18 în întreaga ţară la posturile de radio partenere.
Ascultaţi “Discuţia Săptămânii”:
22 Aprilie, 2008
Interviul Zilei, cu Sorin Ilieşiu şi Antonie Popescu
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/04/080422_interviulzilei_marti.shtml
Invitaţii lui Mircea Zamfir la Interviul zilei de marţi sunt vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu, şi avocatul Antonie Popescu, un “senior” al Ligii Studenţilor.
Intervenţia minerilor a pus capăt manifestaţiei din Piaţa Universităţii
Tema discuţiei – 18 ani de la declanşarea protestelor din Piaţa Universităţii din Bucureşti.
Ce se întâmplă cu dosarele mineriadei şi ale Revoluţiei? Care este semnificaţia de acum a acelei manifestaţii-maraton de 52 de zile?
Ascultaţi Interviul Zilei la BBC
| 12 Iunie, 2008 |
Societatea civilă cere finalizarea dosarelor revoluţiei
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/06/080612_mineriade_justitie.shtml
Asociaţia 21 decembrie, Grupul pentru Dialog Social şi Alianţa Civică au organizat o dezbatere la 18 ani de la mineriada din iunie 1990 şi la trei ani de la lansarea Apelului către România, prin care se cerea finalizarea în justiţie a dosarelor revoluţiei din decembrie 1989 şi mineriadei din iunie ‘90.
Dezbaterea are loc la 18 ani de la mineriada din iunie 1990
Deşi invitaţi, preşedintele Băsescu, premierul Tăriceanu şi Procurorul General Laura Koveşi au lipsit de la dezbatere.
Principala întrebare a fost de ce până acum nici unul din aceste dosare nu a fost finalizat cu o sentinţă definitivă.
Întâlnirea de la sediul Asociaţiei 21 Decembrie, unde în anii ‘90 se ţineau celebrele şedinţe ale conducerii Convenţiei Democrate, a fost un nou prilej pentru membrii organizaţiilor neguvernamentale de a-şi exprima nemulţumirea că vinovaţii pentru crimele comunismului, cele din timpul revoluţiei din decembrie ‘89 sau din timpul mineriadelor, nu au fost pedepsiţi.
Sorin Ilieşiu, vicepreşedintele Alianţei Civice, a amintit că în iunie 2005 mai multe organizaţii neguvernamentale lansau un apel către toate instituţiile statului, un apel în opt puncte.
“Finalizarea cercetărilor în dosarele revoltei de la Braşov din 1987, ale revoluţiei din decembrie 1989, evenimentelor de la Târgu Mureş din martie ‘90, ale mineriadelor din ‘90, ‘91, ‘99…la un an de la lansarea Apelului pentru România, în cadrul raportului pentru condamnarea crimelor comunsimului, am cerut finalizarea în justiţie a acestor dosare”
“Degeaba am cerut acest lucru într-un document asumat de şeful statului, că nu s-a făcut nimic”, spune Sorin Ilieşiu.
Preşedintele Institutului pentru Investigarea Comunismului, Marius Oprea, a propus o posibilă soluţie blocajului din Justiţie.
“Am sesizat Parchetul Militar cu peste 400 de persoane care au comis crime în timpul comunismului”.
“Până acum nu a fost audiat nici unul din activiştii de partid sau ofiţerii de Securitate vinovaţi de crimele pe care le-am sesizat”.
“Ni s-a spus că dosarele sunt în lucru. Putem crea o solidaritate internaţională pentru a face presiuni la nivelul Parlamentului European, ca aceste crime să fie considerate crime împotriva umanităţii şi să nu se prescrie”.
“Şi atunci procurorii vor fi obligaţi să lucreze nu să dea NUP-uri pe motiv de prescriere”, spune Marius Oprea.
(…)
Interviul Zilei cu Teodor Mărieş şi Sorin Ilieşiu
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/06/080613_iv_zilei_maries_iliesiu.shtml
Tema Interviului Zilei de vineri: evenimentele din iunie 1990.
| Invitaţi sunt Teodor Mărieş şi Sorin Ilieşiu |
Mircea Zamfir i-a invitat la discuţie pe preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş şi vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu.