Asociația 21Decembrie 1989

Societatea ‘Timişoara’ este nemulţumită de unele amendamente introduse ‘cu dedicaţie’ în Legea lustraţiei

Timişoara, 1 mar /Agerpres/ – Membrii Societăţii ‘Timişoara’ sunt nemulţumiţi de forma în care a fost adoptată Legea lustraţiei deoarece s-au introdus câteva amendamente care nu le aparţin şi care creează confuzii.
Aceştia acceptă faptul că intervenţiile asupra textului Legii lustraţiei reprezintă ‘jocuri politice pentru a-i favoriza pe unii şi pentru a fi sancţionaţi alţii’. Cu excepţia acestor remarci, membrii Societăţii ‘Timişoara’ apreciază că legea este binevenită şi că este perfectibilă prin amendări ulterioare.
‘Este vorba despre cel puţin trei amendamente care au apărut şi care nu ne aparţin. Primul se referă la foştii UTC-işti (care sunt scoşi de sub incidenţa lustraţiei, n.r.) şi, în mod ciudat, lustraţia este valabilă doar pentru foştii UTM-işti, deşi a fost cam acelaşi lucru. PDL a votat legea aşa pentru că trebuia salvată o anumită persoană, respectiv premierul Mihai Răzvan Ungureanu, deşi legea nu o faci doar pentru o anumită persoană şi pentru o anumită perioadă’, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Societăţii ‘Timişoara’, Florian Mihalcea.
Potrivit acestuia, cel de-al doilea amendament introdus în lege şi care nu exista în proiectul Societăţii ‘Timişoara’ se referă la procurori.
‘Ei au lăsat termenul generic de procuror cu dedicaţie pentru Monica Macovei de către UDMR. Este un lucru cunoscut că între Monica Macovei şi unii lideri ai UDMR există anumite divergenţe, iar aceştia nu au dorit să rişte şi să o mai vadă pe Monica Macovei ministru al Justiţiei. Introducerea acestui termen generic face rău legii, pentru că ating o întreagă categorie profesională, deşi nu poţi să-i lustrezi pe toţi procurorii’, a spus Mihalcea.
Un al treilea amendament care deranjează Societatea ‘Timişoara’ se referă scoaterea de sub incidenţa Legii lustraţiei a ambasadorilor din perioada comunistă.
‘Există o anumită persoană, Teodor Meleşcanu, care trebuia să devină şef al SIE. Ori ştim că ambasadorii reprezentau tocmai punctul de vedere personal al lui Ceauşescu peste hotare’, a mai spus Florian Mihalcea.
Potrivit acestuia, Societatea ‘Timişoara’ este deranjată şi de alte două elemente care apar în lege, respectiv, reintroducerea sintagmei de ‘poliţie politică’ – deşi membrii Societăţii au scos-o, deoarece a dispărut din legea CNSAS, rămânând doar termenul de ‘colaborator’ al Securităţii, dar şi de ‘superficialitatea’ cu care parlamentarii au citit textul iniţial al legii în care se precizează că lustraţia s-ar referi la nomenclaturiştii din perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
‘Textul nostru iniţial menţiona în preambul că lustraţia priveşte limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dar în lege apare textual că se restrâng temporar aceste drepturi pentru cei care ocupă anumite funcţii în structurile de putere şi în aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Acest lucru demonstrează superficialitatea celor care au citit proiectul de lege şi legea’, a conchis Mihalcea.
Legea lustraţiei a fost adoptată marţi 28 februarie de Camera Deputaţilor. Legea lustraţiei a fost iniţiată în 2005,  adoptată de Senat în 2006, declarată neconstituţională în 2010 la sesizarea PSD, amendată apoi pentru a fi pusă în acord cu prevederile Constituţiei. Propunerile de amendare au fost făcute de Societatea ‘Timişoara’ şi Asociaţia 21 Decembrie. AGERPRES/(A-Otilia Halunga)