Asociația 21Decembrie 1989

CĂZUŢI LA DATORIE

Andrei Crăciun

Vlad Stoicescu

Cei pentru care decembrie a fost ultima lună

O zi toridă din vara lui 2008, la Beijing, în Centrul de Presă, acel imens Turn Babel al ultimelor Jocuri Olimpice. O fată în pantaloni scurţi negri şi „top” mov, fără mâneci, care anticipează moda anului viitor, abordează un grup de gazetari români.

Fata are acel ceva inconfundabil care nu-ţi permite să o judeci greşit: e, cu siguranţă, o ziaristă din Europa. Pune câteva întrebări despre blocajul informaţional instituit de autorităţile chineze, despre cenzura cuvântului „democraţie” pe internet, temă în vogă în Occident.

Calderon, o familie „condamnată” la journalism

Numele ziaristei: Julie Calderon. Are 25 de ani, lucrează la un post de radio francez, pentru care transmite corespondenţe speciale din China, de 18 luni. Când află că interlocutorii ei sunt români, faţa jovială a lui Julie se crispează o clipă, doar o clipă. E fata cea mare a lui Jean-Louis Calderon, iar în peisajul jurnaliştilor străini transformaţi de revoluţia română în victime, numele lui Jean-Louis Calderon este ca o epitomă.

Francezul mort sub şenilele unui tanc în seara lui 23 decembrie 1989 (o seară sinistră de sâmbătă) strânge povestea tragică a unei confuzii. Calderon a sfârşit într-un Bucureşti tulburat de fantoma propriului trecut şi de conspiraţia unui prezent încă incert. Viitorul îi pregătise memoria previzibilă: o stradă din Bucureşti care să-i poarte numele. Ultima vârstă pe care a apucat să o împlinească a fost cea de 31 de ani.

Jean-Louis Calderon

ACREDITATĂ LA BEIJING. Julie Calderon a moştenit meseria tatălui ei,
mort la Revoluţia din decembrie 1989
Foto: Cosmin Moţei/ ProSport

“N-am fost încă în România, mă tem de ce sentimente ar putea să trezească în mine această ţară care mi-a ucis tatăl…”
– Julie Calderon, ziaristă

Danny Huwé a avut acelaşi destin tragic. Reporter la o televiziune belgiană, bărbatul de 42 de ani era împuşcat mortal în noaptea de 24 de decembrie, în cartierul Drumul Taberei din Capitală. Astăzi, în locul fatal se află, sufocată de maşini, o piaţă cu nume care stârneşte curiozitatea trecătorilor: „Piaţa Danny Huwé”.

Uneori, români liberi trec pe acolo, întorc privirea şi întreabă fără să primească niciun răspuns: „Cine a fost Danny Huwé?”. De aceea, spun zonei tot tradiţionalul „La Răzoare”, arealul celei mai celebre locante din Bucureşti – restaurantul „Golden Blitz” (momentan în curs de reconstrucţie).

Misterul morţii lui Ian Parry

Cel mai tânăr jurnalist străin ucis la Revoluţie, Ian Parry, era fotograf la „Sunday Times” şi a murit pe 28 decembrie 1989, când avionul în care se afla s-a prăbuşit în drum spre Belgrad, din cauza “condiţiilor meteo nefavorabile”. Cu o seară în urmă, Parry sărbătorise alături de câţiva prieteni ultima lui seară în România. Nu avea decât 24 de ani.

O variantă neoficială şi sumbră a circulat de atunci: AN-ul în care se afla Ian, condus de un pilot experimentat, a fost doborât in tenţionat de o rachetă sol-aer, undeva în apropiere de Titu (judeţul Dâmboviţa). Fotografiase prea multe.

Evenimentul Zilei