Asociația 21Decembrie 1989

Bucureşti, 6 sep /Agerpres/

Reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 vor fi primiţi, marţi, 8 septembrie, de preşedintele Traian Băsescu, pentru a discuta despre situaţia finalizării dosarelor Revoluţiei din decembrie 1989 şi mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, preşedintele asociaţiei, Doru Mărieş.

Doru Mărieş a precizat că în invitaţia semnată de preşedintele României, la întâlnirea de la Cotroceni, care va avea loc marţi, la ora 19,00, vor fi prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, ai Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

El a precizat, totodată, că plenul CSM va discuta, pe 10 septembrie, cererea Asociaţiei 21 Decembrie împotriva refuzului procurorilor de caz de a pune la dispoziţie copii după dosarul Revoluţiei.

Mărieş, care se află de 34 de zile în greva foamei, în faţa Palatului Cotroceni, a precizat că va continua acest protest atât timp cât nu va exista un protocol clar referitor la respectarea deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului care a recomandat statului român finalizarea cu prioritate a Dosarelor Revoluţiei şi mineriadei din iunie 1990.

Potrivit acestuia, conducerea Asociaţiei 21 Decembrie, care va fi însoţită şi de reprezentanţi ai Alianţei Civice şi societăţii civile, va aborda, în cadrul discuţiei cu şeful statului, principalele revendicări pentru care s-a recurs la această ‘formă extremă’ de protest : desecretizarea tuturor documentelor din perioada decembrie 1989- iunie 1990 şi accesul neîngrădit la acestea, precum şi conservarea actelor şi lucrărilor efectuate în dosarul Revoluţiei; medierea preşedintelui României între Asociaţia 21 Decembrie 1989, ca reclamantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), şi Guvernul României, prin Ministerul de Externe şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea respectării dispoziţiilor CEDO, care potrivit Constituţiei României, ‘dacă există neconcordanţă între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte,
şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale’.

Doru Mărieş susţine că, în prima zi de protest în faţa Administraţiei Prezidenţiale, a fost vizitat de preşedintele Traian Băsescu, căruia i-a înmânat revendicările, iar ulterior, Asociaţia 21 Decembrie 1989 a înregistrat la Administraţia Prezidenţială o adresă la care s-au ataşat aproximativ 4.000 de documente transmise de CEDO.

Avocaţii asociaţiei, Antonie Popescu şi Ionuţ Matei, au reamintit, în cadrul conferinţei de presă, că, timp de 14 ani, Asociaţia 21 Decembrie 1989 a depus mai multe plângeri ‘şi a cerut ca faptele instigatorilor, complicilor şi autorilor crimelor din decembrie 1989 să fie cercetaţi şi trimişi în judecată’, iar în 2004 s-a depus o plângere completă în sensul de a se face cercetări la nivel naţional pentru perioada infracţională 16 Decembrie 1989 – 28 decembrie 1989.

Cei doi au mai spus că, deşi magistratul Dan Voinea, care a instrumentat ‘dosarul Revoluţiei’ şi a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui număr mare de demnitari, foşti demnitari ai PCR şi FSN, precum şi generali şi ofiţeri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Securităţii, Ministerului de Interne şi Gărzilor ‘la presiunea politică a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, al adjunctului acestuia, Niţu Tiberiu Flavius, dar şi a unor preşedinţi de asociaţii civice’ acesta a fost constrâns ‘să segmenteze dosarul şi o parte să o trimită la secţia civilă’.

Conform vorbitorilor, în august 2007, Asociaţia 21 Decembrie 1989 şi Teodor Mărieş personal au depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care au solicitat ‘obligarea statului român la urgentarea cercetărilor, la soluţionarea în mod just şi într-un termen rezonabil şi condamnarea statului pentru tergiversarea nepermisă de aproape 20 de ani a soluţionării dosarului privind evenimente din perioada infracţională decembrie 1989 – iunie 1990’.

Mărieş a mai spus că preşedintele Curţii a decis la 29 aprilie 2008 judecarea cu prioritate a cererilor ce i-au fost adresate, iar printr-o scrisoare din 6 noiembrie 2008 CEDO a dispus ca statul român să transmită expres o copie integrală a dosarului Revoluţiei, până la data de 26 februarie 2009, dar că până la acea dată, potrivit CEDO, ‘nu exista nicio filă din dosarul 97/P/1990 în arhiva Curţii’. ‘În urma demersurilor făcute la Ministerul Afacerilor Externe, ministerul a fost nevoit să recunoască faptul că deţinea aproximativ 40.000 pagini (din cele 1 milion câte conţine dosarul 97/P/1990) , pe care le tăinuia ilegal şi care în cele din urmă au fost trimise CEDO’, a adăugat Doru Mărieş.

Potrivit preşedintelui Blocului Naţional al Revoluţionarilor, George Costin, ‘Raportul de ţară pe justiţie este perfect îndreptăţit’, pentru că ‘realitatea românească este trisă în acest domeniu’.

Vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu, consideră că, la 20 de ani de la Revoluţie, documentele din dosarele aflate în cercetare rămân secrete, ‘ceea ce este anormal într-o democraţie a unui stat membru al Uniunii Europene, unicul în care au existat victime la căderea comunismului’. El consideră, totodată, ca fiind anormal că adevărul de la evenimentele din decembrie 1989 nu s-a aflat nici până astăzi.

AGERPRES/(Cătălina Matei)