Asociația 21Decembrie 1989

12 iulie 2009

Cultura corupţiei este omniprezentă in Romania, acţiunile anticorupţie sunt considerate ineficiente, iar discursul mediatic nu face decat să consolideze toleranţa la corupţie, se arată intr-un studiu comparativ realizat sub egida Comisiei Europene in şapte ţări membre şi candidate UE.

“In ţări precum Romania şi Bulgaria, corupţia este percepută ca fiind larg răspandită in toate palierele societăţii şi acceptată ca atare. Un model similar de percepţie există şi in Grecia şi Turcia, dar există diferenţe. In timp ce in primele două corupţia este percepută ca rezultatul tranziţiei de la comunism şi al privatizărilor frauduloase, in celelalte ţări, percepţiile privind corupţia sunt legate de modernizarea societăţii”, a spus Angelos Giannakopoulos, coordonatorul studiului “Crimă şi cultură – relevanţa percepţiilor corupţiei pentru prevenirea criminalităţii”, realizat in Bulgaria, Romania, Turcia, Croaţia, Grecia, Germania şi Marea Britanie, informeaza NewsIn.

Şi in Croaţia, corupţia e percepută ca fiind larg răspandită, din cauza “transformării mecanismelor corupte din timpul războiului”.

In Germania şi Marea Britanie studiul constată “creşterea graduală a percepţiei privind corupţia structurală in domenii precum politica şi economia”.

“Ansamblu mafiot” deasupra legii

“Romania este un exemplu special, pentru că in acest caz se poate vorbi de o cultură generalizată a corupţiei. Cetăţenii consideră corupţia ca mod normal de a rezolva lucrurile. Acest mod de a gandi şi de a acţiona este adanc inrădăcinat in atitudinile morale, conceptuale şi practice ale vieţii de zi cu zi”, a spus coordonatorul studiului.

Romanii au percepţia unui fel de “ansamblu mafiot” deasupra legii, in care sunt agregate interese multiple din toate palierele societăţii: politică, poliţie, magistratură, administraţie publică, oameni de afaceri, organizaţii non-guvernamentale, mass-media. Percepţii similare există şi in Bulgaria şi Croaţia, a precizat Giannakopoulos.

Pentru politicieni, Romania este “o ţară coruptă fără oameni corupţi”

Pentru politicienii romani, se arată in raport, Romania este “o ţară coruptă fără oameni corupţi”, deoarece există prea puţine condamnări serioase pentru acte de corupţie.

Realizat in baza interviurilor cu mai multe grupuri-ţintă – politicieni, magistraţi, oameni de afaceri, reprezentanţi ai societăţii civile şi mass-media – raportul pe Romania constată că in toate aceste grupuri “există percepţia larg răspandită că sistemul judiciar, in loc să fie o instituţie dedicată condamnării corupţiei, dimpotrivă, el este una dintre cauzele structurale ale acestui fenomen”.

Cum nimeni la varf nu este pedepsit, şpaga şi mita au devenit “un sport naţional” şi la nivel cotidian, existand şi sentimentul unei “corupţii justificate”, pentru a “suplimenta” salarii modeste sau pentru a “accelera” anumite proceduri birocratice, se arată in raport.

In ce priveşte discursul mediatic, studiul remarcă “efectul bulgărelui de zăpadă” – cu cat presa prezintă mai scandalos acuzaţii de corupţie, cu atat creează o toleranţă mai mare a publicului la acest fenomen, acţiunile mediatice fiind “complet contraproductive”.

Miklos Marschall, directorul Transparency International pentru Europa şi Asia Centrală, a făcut comparaţia intre corupţie şi felul cum sunt trataţi pietonii de către şoferi in Kazakhstan, Ungaria şi Germania. In prima ţară, pietonul are foarte mari şanse să fie călcat de o maşină cand traversează strada, in a doua şansele sunt mai mici, iar in Germania este foarte sigur să treci strada. Abuzul de putere, chiar şi puterea pe care ţi-o dă volanul unei maşini, este mai des intalnit in societăţi nedemocratice sau de tranziţie decat in democraţiile cu tradiţie, a explicat Marschall.

Functionarii publici nu ofera servicii, ci abuzeaza de putere

El a dat şi exemplul funcţionarilor publici din orice ţară postcomunistă, unde nu sunt obişnuiţi să ofere servicii, ci să abuzeze de putere cat pot de mult pe durata mandatului lor. “Cu cat comportamentul autoritar este mai răspandit intr-o societate, cu atat mai multă corupţie există”, a conchis directorul Transparency International, notand insă că organizaţia sa vede fenomenul corupţiei ca un simptom al “proastei guvernări” şi că acţiunile punitive anticorupţie nu au şanse de reuşită dacă nu se are in vedere şi cadrul mai larg al responsabilizării diferiţilor actori.

Studiul a fost realizat intre 1 ianuarie 2006 şi 30 iunie 2009 de către 35 de cercetători de la universităţile din Konstanz şi Tubingen (Germania), Institutul de cercetare a calităţii vieţii (Romania), Centrul de strategii liberale (Bulgaria), Universitatea din Galatasaray (Turcia), Universitatea din Zagreb (Croaţia), Universitatea Panteion (Grecia) şi Centrul pentru studii sud-est europene de la Oxford University (Marea Britanie).

Proiectul a costat in total 1,094 milioane de euro din bugetul de cercetare al Comisiei Europene şi a avut ca scop o mai bună cunoaştere a fenomenului corupţiei in cele şapte ţări, deoarece “corupţia are potenţialul de a incetini serios extinderea şi integrarea UE”, se arată in descrierea proiectului.

Z.O.

Ziua