Asociația 21Decembrie 1989
O vizită făcută in capitala Romaniei, la douăzeci de ani de la căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu, lasă un gust amar, susţine jurnalista Tessa Dunlop, martor a evenimentelor Revoluţiei din 1989, intr-un reportaj publicat in The Independent, informează NewsIn. Potrivit lui Dunlop, moştenirea lăsată de Ceauşescu, acest personaj cu idei megalomane şi complet lipsit de simţ artistic, este mult mai adancă decat urmele vizibile ale uniformizării urbane prin asfalt, clădiri monolitice din beton şi marmură.
“Cartoful tras in ţeapă” sau “Măslina pe băţ”
O urmă vizibilă, kitsch, se inalţă chiar in centrul Bucureştiului, spre aducere-aminte, se arată in reportaj. Bucureştenii se referă la monumentul care aminteşte de eroii revoluţiei din decembrie 1989 numindu-l “Impaled Potato”/(Cartoful tras in ţeapă) sau “Olive on a Stick”/(Măslina pe băţ). Autorul a dedicat acest ansamblu celor care au strigat in iarna acelui an “Jos Ceauşescu!”, in spaţiul numit acum Piaţa Revoluţiei. Oraşul incepe să se dezvolte, dar progresul general nu include şi deschiderea in materie de bun-gust. Un trecător, intrebat ce crede despre această apariţie nouă a spus, nonşalant, că “toţi parizienii au considerat turnul Eiffel urat, imediat ce a fost ridicat”, de parcă oraşul mutilat nu şi-ar fi pierdut niciodată ambiţiile de “mic Paris”, relatează jurnalista.
Aproape de monumentul din marmură şi metal se află fostul sediu al Comitetului Central al PCR, clădirea de pe care Ceauşescu a fugit cu un elicopter după ultimul său discurs din decembrie 1989, atunci cand a fost huiduit de mulţimea adunată acolo. Mandria sa l-a dus spre un sfarşit neaşteptat; el şi soţia sa au fost impuşcaţi, după un proces sumar care a avut loc pe 22 decembrie. Mormintele sărăcăcioase ale celor doi dictatori se află in cimitirul civil Ghencea. O tăbliţă pe care scrie I-35 arată unde este ingropat Nicolae Ceauşescu, iar alta, cu insemnele H-25, locul de veci al Elenei Ceauşescu. Cei doi nu au fost nici măcar ingropaţi unul langă altul.
Călătoria jurnalistei spre centrul capitalei continuă. La cateva minute de mers cu maşina de fostul sediu al Comitetului Central se află Piaţa Unirii, ale cărei blocuri din beton sunt acum acoperite cu panouri publicitare imense, cu reclame la Coca-Cola şi diverse sortimente de bere. Ceauşescu a ordonat demolarea unor importante părţi ale Capitalei, in total cca. 7.000 de case şi 26 de biserici.
Nu departe de imensa zonă comercială se intinde Bulevardul Unirii, numit, pe vremea sa, Victoria Socialismului, o arteră care intenţiona să concureze, ca dimensiuni, cu Champs Elysees şi care conduce spre sediul actualului Palat al Parlamentului.
Palatul Parlamentului: clădire uriaşă, lipsită de gust
Clădirea, uriaşă, lipsită de gust, gandită iniţial ca un cartier general simbolic al cuplului Ceauşescu, a devenit una dintre cele mai importante atracţii turistice ale capitalei Romaniei. Construită la scală faraonică, ea măsoară 270 m in lungime şi are 1.100 camere placate cu marmură albă romanească, impodobite cu 4.500 candelabre din cristal.
In Bucureşti, dictatorul avea şi o locuinţă particulară, situată intr-o vilă de pe bulevardul Primăverii, la est de parcul Herăstrău. In grădina casei stă de pază un gardian inarmat. Aici au loc şi acum discuţii guvernamentale, după părerea unui alt soldat inarmat, de serviciu la o ambasadă din apropiere. “Astea-s poveşti!”, e de părere un trecător, intrebat despre rostul acelei locuinţe. “Clădirea e păzită pentru că are robineţi de aur, de pe vremea lui Ceauşescu”.
Tessa Dunlop, jurnalist free lancer, a participat la evenimentele din decembrie 1989 şi a revenit, apoi, in Romania, raportand despre ceea ce ea numeşte aici “cea mai sangeroasă revoluţie din Europa de Est”. Tessa Dunlop este căsătorită cu un roman, dar locuieşte in Marea Britanie. Ea este istoric şi prezentator de televiziune, dar şi crainic radio. A prezentat emisiuni de istorie pe BBC2, BBC1 London, Discovery din Europa/Marea Britanie, Channel 4, UKTV History şi pe canalul American History.
Urmează cursuri de master in “Cultură şi Imperialism” şi scrie o carte autobiografică dedicată perioadei petrecute in Romania la puţină vreme după Revoluţia din decembrie 1989, interval care i-a influenţat decisiv viaţa personală. Articolele ei au apărut intr-un mare număr de publicaţii prestigioase incluzand the Guardian, The Mail on Sunday şi the Herald
ZIUA.online