Asociația 21Decembrie 1989

Urmăriți-ne pe:

Urmasii jurnalistului Calderon, ucis la Revolutie, cer despagubiri statului

Gardianul

Potrivit unei stiri publicate recent de presa franceza, autoritatile române au adresat, prin intermediul Ministerului francez de Externe, Parchetului din Paris o cerere de întrajutorare judiciara în cazul privind pe fostul reporter Jean-Louis Calderon, mort la Bucuresti in  22 decembrie 1989, în contextul evenimentelor Revolutiei române. Constituirea ca parte civila, în acest context, a vaduvei jurnalistului poate sugera faptul ca aceasta va solicita despagubiri pentru prejudiciul material si moral suferit prin moartea sotului si relanseaza bine cunoscutul proces al Revolutiei.

Conform procedurii penale, comisia rogatorie în strainatate consta în cererea prin care un organ de urmarire penala din România, în cazul de fata Directia parchetelor militare din Parchetul General de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, o adreseaza unei autoritati judiciare competente din alta tara, respectiv Franta, de a efectua un act de urmarire penala – ascultarea de martori, a partilor civile si/sau vatamate, efectuarea de perchezitii, cercetarea la fata locului etc. Cererea se înainteaza Parchetului General, care o transmite prin Ministerul de Externe autoritatilor din statul strain. Dupa efectuarea actelor procedurale de catre institutiile judiciare franceze, acestea înapoiaza documentele îndeplinite pe aceeasi cale Parchetului Militar. Dupa cum este cunoscut, în noaptea de 22/23 decembrie 1989, în vârsta de 31 ani,  grand reporter la canalul de televiziune francez La Cinq, J.L. Calderon transmitea din Piata Palatului, în direct, derularea evenimentelor. Pentru ca se tragea din toate partile, în vacarmul general, echipa franceza s-a adapostit, la un moment dat, în spatele unui tanc postat în zona. Numai ca dinspre cladirea CC-ului a aparut brusc un autoturism de teren marca ARO, asupra caruia s-a tras, crezându-se ca adaposteste teroristi, situatie în care masina a intrat brusc în tanc, iar acesta a dat înapoi, calcând sub senile si omorând mai multe persoane aflate acolo, printre care si pe reporterul parizian. Autoturismul de teren, care a ars în intregime în urma coliziunii, era trimis de revolutionarul Dan Iosif la Casa Scânteii spre a fi tiparite niste “manifeste revolutionare”. În  mass-media a fost lansata si varianta ca jurnalistul francez ar fi fost mai întâi împuscat, poate chiar din spate, din cauze si împrejurari necunoscute, dupa care a fost zdrobit de tanc. În Franta, moartea ziaristului, care se bucura de o excelenta reputatie profesionala, tatal a doua fetite, a provocat o mare emotie la nivelul opiniei publice, ulterior s-a instituit un Grand Prix cu numele sau, dar cazul nu a facut obiectul nici unei anchete judiciare. Parchetul Militar român, care instrumenteaza  dosarele Revolutiei, a solicitat, pe calea comisiei rogatorii, în special, autoritatilor judiciare franceze audierea colegilor jurnalistului care îl însoteau la Bucuresti acum aproape 20 de ani, în seara disparitiei, precum si a sotiei acestuia. Ascultata la 19 februarie a.c. de catre politia judiciara franceza, vaduva victimei s-a constituit parte civila; avocatul sau F. Szpiner, membru al Baroului din Paris, intentioneaza sa vina la Bucuresti spre a consulta dosarul penal. El este cunoscut ca un avocat apropiat cercurilor puterii actuale franceze, universitar, care a aparat numeroase personalitati implicate în afaceri politico-financiare în anii 1990, precum Bernard Tapie, Allain Juppé (fost prim-ministru), ex-împaratul african Bokassa etc.
În cartea “Les fréres invisibles”, jurnalistul R. Lecadre si G. Ottenheimer afirma ca F. Szpiner a fost unul dintre asociatii masonici ai lui Jacques Chirac, care  i-a conferit de altfel avocatului, în 2005, titlul de Ofiter al Legiunii de Onoare.
Constituirea de catre sotia jurnalistului, victima a evenimentelor din decembrie 1989, ca parte civila, alegerea unui avocat de un asemenea calibru si cu o atare carte de vizita pot sugera faptul ca se intentioneaza solicitarea unei despagubiri consistente si angajarea, în acest sens, a raspunderii patrimoniale a statului român. Având în vedere împrejurarile în care s-a produs accidentul, cazul va ridica o interesanta si inedita problema de drept, a carei rezolvare va depinde de calificarea juridica data evenimentelor din decembrie 1989 si raspunsul la întrebarea daca victimele acestora au dreptul la despagubiri, daca da, dupa ce criterii si care este principalul responsabil.

Mircea Dutu