Asociația 21Decembrie 1989

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, astăzi, decretul de reînvestire în funcţie a procurorului general Laura Codruţa Kovesi.
Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a propus pe 23 septembrie  reînvestirea Laurei Codruţa Kövesi în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Propunerea formulată de ministrul de Justiţie a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii. Deşi au fost voci care au sugerat că este necesară formularea unei noi propuneri pentru funcţia de procuror general după ce Kövesi a primit aviz negativ, Predoiu nu a făcut nicio altă nominalizare.

Avizul negativ al secţiei pentru procurori a CSM a fost consecinţa unor declaraţii ale procurorului general cu privire la Consiliu. Un alt motiv a fost acela că nu a venit la multe şedinţe ale instituţiei şi faptul că a atacat cu recursuri toate hotărârile privind drepturile salariale ale procurorilor.

Laura Codruţa Kövesi a fost numită procuror general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 2 octombrie 2006, prin decret al preşedintelui României, Traian Băsescu.

Procurorul general a vorbit, într-un interviu acordat EVZ, despre „pietrele de moară” ale celor trei ani petrecuţi la şefia Parchetului General.

Potrivit statutului magistraţilor, procurorul general este numit de către preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă

de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Bilanţul primului mandat

Primului procuror general femeie, din istoria post-decembristă a României, s-a remarcat prin cereri de urmărire penală formulate pe numele unor actuali sau foşti demnitari, dar şi prin perseverenţa manifestă în raport cu lipsa de cooperare dovedită de parlamentari.

Kövesi s-a remarcat printr-o deschidere fără precedent faţă de presă, care i-a devenit deseori aliat, dar şi prin discuţiile aprinse şi contradictorii pe tema dosarelor Revoluţiei şi a mineriadelor, dispute duse inclusiv cu preşedintele Băsescu.

Kövesi a fost propusă pe 2 octombrie 2006, de fostul ministru de Justiţie, Monica Macovei. Propunerea a fost agreată şi de CSM şi de Traian Băsescu care a semnat decretul de numire a Laurei Codruţa Kövesi în funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cu perserevenţă, după demnitari

În timpul mandatului, procurorul general a cerut Parlamentului sau, după caz, Preşedinţiei, avizul pentru începerea urmăririi penale împotriva unor foşti sau actuali demnitari. În 5 decembrie 2006, Laura Kovesi a cerut întrunirea şi avizul Comisiei de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Codruţ Şereş, ministrul Economiei şi a lui Zsolt Nagy, ministrului Comunicaţiilor, în dosarul privatizărilor strategice. Cei doi erau acuzaţi de acţiuni care aduc atingere singuranţei naţionale. Şi unul şi celălalt au fost trimişi în judecată.

În 4 august 2008, procurorul general Codruţa Kövesi a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală împotriva lui Adrian Năstase, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi infracţiunea conexă de şantaj. Anterior, Kövesi a solicitat începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase  şi în dosarul “Mătuşa Tamara”.

Kövesi a primit înapoi dosarele, după ce parlamentarii au cerut “probe noi”, în decembrie 2008. La începutul lui 2009, Kövesi cere din nou avizul pentru începerea urmăririi plenului Camerei Deputaţilor în dosarele “Mătuşa Tamara” şi “Zambaccian 2”, iar în 18 mai 2009, cere reluarea votului asupra dosarului “Zambaccian 1”. În prezent dosarele “Mătuşa Tamara” şi “Zambaccian 1” sunt în curs de judecată, singurul pentru care se mai aşteaptă avizul Parlamentului fiind “Zambaccian 2”.

În 10 iunie 2009, Laura Kövesi a solicitat Parlamentului aprobarea cererii de urmărire penală a senatorului PSD Şerban Mihăilescu, pentru săvârşirea infracţiunilor de primire de foloase necuvenite şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, a trimis, pe 27 iulie 2009, o scrisoare catre Parlament prin care solicita aprobarea începerii urmăririi penale a deputatului Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, Ridzi fiind acuzată de abuz în serviciu, fals intelectual şi instigare la săvârşirea de infracţiuni. Cauza este în faza de urmărire penală.

Pe 29 iunie 2009, Kövesi a cerut preşedintelui Băsescu avizul pentru declanşarea urmăririi penale împotriva lui Ovidiu Muşetescu, fost şef APAPS şi fost ministru. Muşetescu era acuzat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi subevaluarea bunurilor unor operatorilor economici la care statul este acţionar, comisă în cazul acţiunii de privatizare a Alro Slatina şi Alprom.

Contradicţii şi dispute cu CSM şi DNA

La bilanţul Parchetului General din ianuarie 2008, Laura Kövesi atrăgea atenţia asupra deciziilor luate de membrii Consiliului Suprem al Magistraturii, cărora le recomanda „să scape de complexele propriei ineficienţe şi să înlăture procurorii care, prin actele

lor sau prin conduită, dovedesc că nu au ce căuta în sistem”.

O lună mai târziu la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Kövesi a criticat activitatea procurorilor anticorupţie din teritoriu, cu exemplul că 121 de procurori ai DNA au întocmit 163 de rechizitorii, adică mai puţin de două rechizitorii pentru fiecare procuror.

La bilanţul Consiliului Suprem al Magistraturii din 8 ianuarie 2009, Codruţa Kövesi a acuzat CSM de inconsescvenţă în ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară şi a atras atenţia că, uneori, inspectorii CSM interpretează legislaţia după criterii personale. Kövesi şi-a exprimat dezacordul faţă de cumulul pensiei cu salariul.

Mesajul lui Kövesi

Într-un comunicat, publicat după reînvestirea, Laura Codruţa Kövesi afirmă: „Reînvestirea în funcţie este o responsabilitate şi o oportunitate de a continua proiectele începute şi de a implementa măsurile necesare dezvoltării instituţionale a Ministerului Public.
Sunt conştientă că rezultatele care au stat la baza deciziei de reînvestire au fost obţinute prin efortul colegilor din Ministerul Public şi le mulţumesc pentru susţinerea pe care am simţit-o în permanenţă. Îmi propun ca, împreună cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, să reuşim identificarea soluţiilor pentru problemele sistemului judiciar”.