Asociația 21Decembrie 1989
În timp ce România strânge condamnare după condamnare la CEDO, dosarul Revoluţiei zace pe scările de la subsolul Înaltei Curţi, de unde se va întoarce la acelaşi Parchet Militar care l-a tergiversat atâţia ani. În consecinţă, revoluţionarii cer procurori noi pentru acest dosar.
Pe fundalul seriei de condamnări ale României de către CEDO, pentru tergiversarea dosarului Revoluţiei, Asociaţia 21 Decembrie 1989 a cerut DNA să se sesizeze în ceea ce priveşte modul în care a fost instrumentat acest dosar, a anunţat marţi preşedintele organizaţiei, Teodor Mărieş.
“Lansăm şi pe această cale un apel către Codruţa Kovesi, pentru că prejudiciile au depăşit 1 milion de euro iar condamnările continuă să vină, mai sunt peste 150 de cereri la CEDO şi cineva va trebui să-i plătească şi nu e normal să o facă cetăţeanul”, a declarat Mărieş.
Anunţul a fost făcut în contextul în care pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului a intrat astăzi o nouă cauză vizând dosarul Revoluţiei, respectiv Ţintaru şi alţii vs România. Deşi la ora conferinţei de presă CEDO nu se pronunţase încă, este de aşteptat ca noua rezoluţie vizând plângerile a 38 de urmaşi ai eroilor martiri din decembrie şi a unor răniţi în zilele Revoluţiei, să fie similară cu soluţiile date în speţele anterioare.
În acest context, avocatul Asociaţiei 21 Decembrie 1989 a atras atenţia că suntem pe locul 2 în UE în ceea ce priveşte numărul de condamnări pronunţate de CEDO – 41, dintre care 38 legate de dosarele din Decembrie – fiind depăşiţi doar de Rusia, cu 47 de condamnări iar suma dezdăunărior numai pe tergiversarea soluţionării dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei a trecut de 2,5 milioane euro, milionul de euro la care a făcut referire Teodor Mărieş fiind pragul peste care abuzul în serviciu intră în competenţa DNA.
“Înregistrăm o statistică urâtă pentru imaginea României, a sistemului judiciar, căci astăzi se va pronunţa cea de a 41-a hotărâre de condamnare a României, Rusia are 47. (…) Parchetul îşi asumă implementarea standardelor euroatlantice, sau se ghidează după modelul rusesc? Practic, dacă vă uitaţi în dosarul de închidere a Revoluţiei, numele lui Gorbaciov apare corect, aşa cum se scrie doar în Uniunea Sovietică!”, a subliniat avocatul Antonie Popescu.
De asemenea, avocaţii Asociaţiei 21 Decembrie au mai precizat că au adresat o cerere către procurorul general al României, iar la rândul său acesta i-a cerut ministrului Justiţiei, Raluca Prună, suplimentarea posturilor în secţia Parchetelor Militare, astfel încât în această structură, care se va ocupa de dosarul Revoluţiei, să vină oameni noi şi competenţi care să se poată ocupa de dosarul Revoluţiei, ce urmează să fie retrimis la Parchetul Militar de către Înalta Curte.
“Istoria stă pe hol, la subsol, la Înalta Curte!”, a atenţionat Mărieş.
Această suplimentare de personal ar urma să fie decisă de Consiliul Superior al Magistraturii joi, a anunţat Mărieş, care a precizat că în acest moment, dosarul Revoluţiei, redeschis de Înalta Curte care a confirmat decizia fostului procuror general interimar Bogdan Licu, zace pe scările Înaltei Curţi, la subsol. Dosarul va fi retrimis la Parchetul Militar după ce ICCJ va redacta motivarea hotărârii prin care a dispus redeschiderea cauzei precum şi până ce plângerile victimelor care au cerut redeschiderea dosarului (înainte ca Licu să dea o decizie în acest sens) vor fi fost soluţionate.
De asemenea, Asociaţia 21 Decembrie i-a mai solicitat procurorului general şi Ministerului Justiţiei să facă o evaluare a activitătii procurorilor militari pe ultimii 10 ani, şi, în urma evaluării competenţelor şi eficienţei acestora să li se acorde încredere şi funcţii în cadrul secţiei.