Asociația 21Decembrie 1989
Mitingul-maraton din 1990 din Piața Universității este comemorat în fiecare an între 13-15 iunie, zilele reprimării manifestației anticomuniste după o mineriadă sângeroasă.
Se vorbește despre ucideri prin împușcare, despre acțiuni brutale operate de hoardele de mineri aduse în București de Ion Iliescu. Sunt evocate arestări abuzive, devastări ale Universității Bucureștii, ale Institutului de Arhitectură, ale sediilor partidelor istorice și ale sediilor ziarelor de opoziție.
Mai niciodată, nimeni nu acordă spațiu anonimilor care au determinat declanșarea mitingului-maraton de protest din Piața Universității, care a început în aprilie 1990. Mai niciodată nimeni nu acordă atenție anonimilor care au creat exact acum 26 de ani fenomenul ce a devenit simbol al luptei anticomuniste din România.
România liberă o face ASTĂZI într-o EDIȚIE DE COLECȚIE care poate fi găsită la chioșcuri.
Piața Universității din 1990 era o oază a iubirii pentru aproapele. În fiecare seară, zeci de mii de oameni empatizau. Empatia era aproape mistică. Cântecele laice se îmbinau cu rugăciunile ca și cum ar fi fost un ritual al iubirii pure. Nimic strident, nimic fanatic. Era un loc unde îți găseai pacea, liniștea interioară. Era o catedrală a iubirii acoperite de cer și stele.
Istoria, cel puțin cea scrisă până acum, comite nedreptatea de a uita pe cei care au reprezentat fundamentul mitingului-maraton.
Mai știe cineva cine a compus “Imnul Golanilor”? Nu cine l-a cântat în balconul Universității, ci persoana care a scris versurile și a dat prima formă melodică imnului. Mai știe cineva cine a suportat atitudinea abuzivă a puterii în 23 aprilie 1990? În urma arestării unui anonim, mii de bucureșteni s-au înfuriat, iar pe 23 și apoi în 24 aprilie 1990 au întrerupt circulația pe Bulevardul Magheru, acesta fiind momentul de început al fenomenului Piața Universității.
România Liberă îi readuce în atenție pe anonimii de atunci într-o ediție specială de colecție ce poate fi găsită azi la chioșcurile de distribuție a presei. De asemenea, România Liberă reeditează paginile de ziar din acele zile. Pentru a împiedica UITAREA.