Asociația 21Decembrie 1989
Ion Iliescu este pus SUB ACUZARE în dosarul MINERIADEI. Virgil Măgureanu şi Atanasie Stănculescu au fost şi ei audiaţi la Parchetul General
Autor: Mălin Bot, Virgil Burlă , Violeta Fotache | miercuri, 21 octombrie 2015
Fostul preşdinte al României s-a prezentat la Parchetul General miercuri, 21 octombrie 2015, la ora 9.45. Acesta a fost citat in dosarul Mineriadei din iunie 1990. Surse judiciare au declarat pentru EVZ că Ion Iliescu va fi pus sub acuzare pentru infracţiuni extrem de grave. Parchetul General a transmis şi alte informaţii legate de acest caz. La Parchetul General s-au prezentat şi Virgil Măgureanu, fost şef al SRI, şi Atanasie Stănculesc, fost ministru al Apărării. Un comunicat oficial confirmă că Iliescu şi alte persoane importante vor afla astăzi că sunt puse sub acuzare.
Update. Atanasie Stănnculescu a declarat, după audieri, că nu a dat nicio declaraţie în faţa anchetatorilor şi că nu poate fi pus sub învinuire în dosarul “Mineriadei” în condițiile în care, pe data de 13 iunie 1990, se afla la Berlin.
Parchetul General trebuie să ceară încuviinţarea preşedintelui României pentru a-l pune sub acuzare pe fostul ministru al Apărării.
Update 14.00 Fostul general și ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu a sosit și el la Parchet pentru a fi audiat. Fostul ministru nu a făcut declarații.
Update. Virgil Măgureanu, ieșind din clădirea Parchetului General a declarat că nu este obligația lui să deslușească ceea ce s-a întâmplat în 13-15 iunie 1990. Fostul șef al SRI a mai spus că nu va da declarații decât la finalul cercetărilor penale. El a refuzat să spună care sunt acuzațiile ce i-au fost aduse astăzi de către procurorii Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General.
Ion Iliescu a intrat în sediul Parchetului General fără să facă vreo declaraţie. Într-o intervenţie în direct, la Digi 24, procurorul militar Dan Voinea, a declarat că există probe care demonstrează vinovăţia lui Ion Iliescu şi că acesta ar trebui să fie deferit Justitiei.
“Ca urmare a ordonanţei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de infirmare a soluţiei şi confirmare a ordonanţei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorii militari continuă ancheta în dosarul nr. 47/P/2014 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990.
Prin ordonanţa nr. 47/P/2014 din data de 16 octombrie 2015, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g şi j din Codul penal constând în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aprox. 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanşat de către muncitori din unele centre industriale şi bazine carbonifere din ţară.
Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la participarea altor persoane la săvârşirea faptelor descrise anterior.
În perioada următoare vor fi audiate persoanele faţă de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de 439 lit. a, g şi j din Codul penal şi care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice”, se arata intr-o informare a Parchetului General.
Istoric dosar
Reamintim că față de Ion Iliescu urmărirea penală în acest caz a fost începută în 9 iunie 2005 de procurorul militar (pe atunci) Dan Voinea, prin rezoluţia nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005. Iar acuzațiile care i s-au adus erau de săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care propagandă pentru război, genocid, favorizarea infractorului, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false.
Doi ani mai târziu, pe 7 decembrie 2007, procurorul general de atunci, Laura Codruţa Kovesi, a infirmat rezoluţia prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu. Cazul a ajuns să fie cercetat în continuare de către procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, la acea vreme condusă de procurorul Marius Iacob.
În anul 2008, o parte din cercetări au fost preluate de DIICOT. Procurorii acestei structuri au dispus scoaterea de sub urmărire penală a mai multor persoane, printre care Ion Iliescu (pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informaţii false), Mihai Chiţac, Emil Dumitrescu, Corneliu Diamandescu şi încetarea urmăririi penale faţă de Virgil Măgureanu.
Prin rezoluţia nr. 175/P/2008 din 17.06.2009, procurorii de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ au dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu pentru săvârşirea infracţiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii), genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii) şi complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârşirii acesteia) şi încetarea urmăririi penale pentru infracţiunile de distrugere, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente. Tot prin aceeaşi rezoluţie au fost scoşi de sub urmărire penală Virgil Măgureanu, Mihai Chiţac, Victor Atanase Stănculescu, Vasile Dobrinoiu, Corneliu Diamandescu, Petre Peter, Emil Dumitrescu.
Asociația 21 Decembrie 1989 , condusă de Teodor Mărieș, a reușit să obțină de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului redeschiderea acestui dosar, precum și a dosarului Revoluției, magistrații europenei constatând că faptele comise împotriva manifestanților se încadrează în categoria crimelor împotriva umanității.
“Evenimentul zilei” a prezentat, în luna august, adevărul zguduitor despre represiunea armată numită “Mineriada din 1990”. EVZ a prezentat, în exclusivitate, documente care demonstrează implicarea autorităţilor în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii.
În luna august, Teodor Mărieş, cel care a dus dosarul Mineriadei din iunie 1990 și al Revoluției la CEDO, unde a avut câștig de cauză, a vorbit într-un interviu acordat lui Dan Andronic despre evenimentul de acum 25 de ani.
Mineriada din 13-15 iunie 1990, o operațiune militară
Dan Andronic: Până la urmă, 13-15 iunie poate fi calificată și ca o operațiune militară?
Teodor Mărieș: Dar este o operațiune militară.
– Aveți dovezi?
– Da, sigur! Avem, în primul rând, planul de evacuare a Pieței Universității, care a fost comandat în data de 11 iunie. Pe 11 iunie, am avut o întâlnire la Guvern, eu am fost la Guvern la acea întâlnire, la ora 15,00 …
– 11 iunie 1990?
– Da, 11 iunie 1990, sigur nu au vrut să răspundă la niciuna din întrebări, nu au vrut să semneze protocolul cu noi. Au semnat un protocol, vezi Doamne, că s-ar înființa un post de televiziune, acel Soti, dar în rest nu au vrut să discute nici de adevăr, nici de ce s-a întâmplat în perioada Revoluției, nici de cele două miliarde de dolari pe care ei îi consumaseră deja din bugetul de stat. Nimic din ce am vrut noi să discutăm. Am fost refuzați. Bineînțeles, a fost dată și presa afară. Și, la ora 16.00, imediat după ce noi am ieșit de acolo, s-au întrunit capii Frontului Salvării Naționale, adică Ion Iliescu, Petre Roman, Mihai Chițac, Stănculescu și așa mai departe…
În luna martie, fostul procuror militar Dan Voinea a declarat, într-un interviu acordat lui Dan Andronic, că Justiţia trebuie să dea un verdict în cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
– Dan Andronic: Credeți că Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Atanasie Stănculescu și toți cei implicați în perioada 13-15 iunie vor ajunge să plătească?
– Dan Voinea: Corect ar fi ca Justiția să dea un verdict de vinovat sau nevinovat. Deci, locul acestor dosare este în instanță, așa cum a cerut și CEDO. Dacă nu se vor face publice aceste dosare, totdeauna vor fi comentarii, vor fi suspiciuni, vor fi tot felul de discuții cu privire la vinovația sau nevinovăţia lor. Și ceea ce este mai rău, e că vorbim de foarte multe victime cărora nu li s-a făcut dreptate. Și eu zic că este o şansă acum să demonstrăm şi noi Europei, bineînţeles, ca urmare a deciziei Curții Europene, că în România funcţionează statul de drept. Vă mai spun ceva interesant. Pe mine m-a impresionat faptul că au ars oameni. Adică, numai naziştii au făcut asa. Ăla e dosar făcut de mine. E primul dosar după Târgovişte pe care l-am făcut. Eu m-am rupt de ei, după ce am venit de la Târgovişte, că au vrut să ne omoare acolo, apoi în Bucureşti, au fost de mai multe ori. Şi, atunci, eu m-am rupt de ei… M-am certat cu (…).
Declaraţia lui Ilie Ceaușescu o găsiţi în raportul Comisiei Parlamentare în care explica modul cum s-a plecat la Timişoara. Şi eu zic că omul ăsta a fost sincer. Era un istoric, care se deosebea mult de Nicolae Ceauşescu prin comportament. Şi el explica faptul că, pe 17 decembrie 1989, ministrul Apărări Vasile Milea i-a convocat la minister pe şeful statului major, pe Guşă şi pe locţiitorii lui: Ilie Ceauşescu și generalul Atanasie Stănculescu. S-a pus problema cine merge la Timişoara. Generalul Guşă trebuia să meargă de drept pentru că era comandantul Armatei, după care trebuia să meargă locţiitorul politic, adică Ilie Ceauşescu. La care Stănculescu a avut un argument peste care nu a putut să treacă.