Asociația 21Decembrie 1989

Urmăriți-ne pe:

Marşul lui Ştefan cel Mare // Mii de tineri dintre participanţii la MAN au plecat pe jos spre Bucureşti pentru Unire

LIVIU G. STAN 5 IULIE 2015

Cu ruscacuri în spate, mii de tineri dintre participanţii la Marea Adunare Naţională (MAN), organizată astăzi în centrul Chişinăului, au pornit spre Bucureşti în Marşul lui Ştefan cel Mare pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Marşul, un veritabil tur de forţă, va dura între 5 şi 11 iulie. Dedicat voievodului simbol al neamului nostru, marşul a pornit din Piaţa Marii Adunări Naţionale, şi se va îndrepta către Bucureşti. Pe teritoriul Republicii Moldova, marşul va urma traseul Străşeni – Călăraşi – Ungheni. Oamenii care locuiesc în localităţile prin care va trece coloana de manifestanţi sunt îndemnaţi de către organizatori să se alăture Marşului lui Ştefan cel Mare cel puţin o zi, în intervalul menţionat.

Peste 30.000 de persoane au cerut astăzi, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entităţi civice, printre care şi Platforma Unionistă “Acţiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.

 

Marea Adunare Naţională reprezintă expresia voinţei populare şi dovada faptului că populaţia din satele, oraşele şi raioanele Republicii Moldova au un cuvânt de spus cu privire la deciziile pe care le iau politicienii şi care îi vizează pe ei în mod direct.

Evenimentul a debutat cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi manifestaţia din PMAN a fost binecuvântată de un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelaţii de pe scenă pentru Unire.

Oamenii au scandat „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”.

„Haideţi să refacem acum istoria! Haideţi să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este şansa noastră!”, a vorbit mulţimii de pe scena instalată în centrul Chişinăului senatorul liberal de la Bucureşti Dorin Dobra.

A fost citită declaraţia de susţinere a Unirii Republicii Moldova (Basarabiei) cu România, semnată de românii de pe ambele maluri ale Prutului din Diaspora.

Actriţa emerită Ninela Caranfil a citit Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetăţenii Republicii Moldova.

Această Mare Adunare Naţională este a patra manifestaţie de acest fel din istoria statului format în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. După Marile Adunări Naţionale din 1989, 1990 şi 1991, anul 2015 este considerat momentul cel mai oportun pentru a cere într-un singur glas reunificarea celor două state româneşti şi pentru a forma o majoritate pregătită să participe la un referendum decisiv.

Personalităţi marcante de la Chişinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unităţii Naţionale (BUN), precum şi zeci de asociaţii ale Diasporei, au lansat ieri către toţi cetăţenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Naţională.

Republica Moldova este o formaţiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplineşte cele mai elementare cerinţe ce ar garanta cetăţenilor drepturile lor constituţionale economice, politice şi sociale. Constatăm că proiectul din 1991 <<Republica Moldova>> a eşuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieşirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere şi menţinere la putere a unor partide politice”, consideră Anatol Petrencu, Valeriu Saharneanu, Andrei Ţurcanu, Val Butnaru, Vasile Bahnaru, Mihai Cimpoi, Tudor Ungureanu, Sandu Grecu, Ion Negrei, Petru Bogatu, Iulian Filip, Alexandru Bantoş, Andrei Sochircă, Sandu Grecu şi Iurie Borş.

Semnatarii apelului mai notează că unica şansă de revenire în familia popoarelor europene pentru Republica Moldova este reunificarea cu România.

Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetăţenii Republicii Moldova:

„După 24 de ani de independenţă la putere s-a succedat tot spectrul politic posibil, de la stânga comunistă până la dreapta liberală. În consecinţă azi avem:

– o parte de teritoriu necontrolată de puterea legală a statului, fără o lege care i-ar reglementa statutul;

– o ţară declarată neutră în Constituţie cu o armată străină de ocupaţie şi cu depozite enorme de armament aparşinând altui stat;

– instituţii de stat nefuncţionale: procuratura, Banca Naţională, SIS-ul, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, Agenţia Naţională de Integritate etc.;

– un sistem judiciar corupt, ineficient, supus intereselor puterii crimei organizate;

– o lipsă totală a securităţii energetice;

– lipsa strategiilor de dezvoltare a domeniilor social-economice de bază;

– o politică externă inconsecventă, amorfă şi docilă faţă de fosta metropolă;

– nicio perspectivă de viitor prosper;

– lipsa unei elite politice şi a unor lideri capabili de rezolvarea problemelor existente.

Ca rezultat al acestei situaţii, Republica Moldova este o formaţiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplineşte cele mai elementare cerinţe ce ar garanta cetăţenilor drepturile lor constituţionale economice, politice şi sociale. 

Constatăm că proiectul din 1991 <<Republica Moldova>> a eşuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieşirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere şi menţinere la putere a unor partide politice. 

Noi însă avem o şansă de revenire rapidă în familia popoarelor europene. Este reunificarea pe cale democratică, cu respectarea tuturor normelor legale, a Republicii Moldova cu România, oţară prosperă a Uniunii Europene, cu care ne leagă unitatea de limbă, istorie şi tradiţii comune. E o şansă, pe care actualul Parlament şi actuala clasă politică refuză s-o fructifice printr-o decizie fundamentală.

De aceea, vă îndemnăm, stimaţi compatrioţi, să ieşim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Naţională, pentru a institui o largă mişcare civică de susţinere a cursului politic al reunificării ca o prioritate naţională a politicii celor două state româneşti.

Semnat – Consiliul Onorific al Blocului Unităţii Naţionale:

Anatol Petrencu, profesor universitar, istoric

Valeriu Saharneanu, jurnalist

Andrei Ţurcanu, profesor universitar, doctor hab. în filologie

Val Butnaru, publicist, dramaturg

Vasile Bahnaru, directorul institutului de filologie al AŢM

Mihai Cimpoi, academician, critic literar, ex-preşedinte al Uniunii Scriitorilor

Tudor Ungureanu, artist popular

Sandu Grecu, jurnalist

Ion Negrei, istoric

Petru Bogatu, jurnalist

Iulian Filip, scriitor

Alexandru Bantoş, scriitor, jurnalist, redactor-şef „Limba Română”

Andrei Sochircă, actor

Sandu Grecu, actor

Iurie Borş, creator, om de afaceri de succes”

Consiliul Onorific al BUN este alcătuit din personalităţi marcante din Republica Moldova – academicieni, istorici, lingvişti, scriitori, publicişti, actori, artişti – care susţin reunirea celor două state româneşti şi militează activ pentru înfăptuirea acesteia.

,,Susţinem Unirea Republicii Moldova cu România. Ne exprimăm convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Cerem parlamentelor şi guvernelor celor două state româneşti să constituie de urgenţă grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă şi politică a Unirii”, se precizează într-o declaraţie a 40 de asociaţii ale românilor plecaţi din România şi Republica Moldova peste hotare, printre care şi Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociaţia Doctorilor şi Doctoranzilor Basarabeni din Franţa, Asociaţia Moldo-Elenă ,,Orfeu” din Atena, Asociaţia Românilor din Suedia, Asociaţia Moldovenilor din Marea Britanie, Asociaţia ,,Dacia” din Roma.

Declaraţia de susţinere a Unirii Republicii Moldova (Basarabiei) cu România semnată de românii de pe ambele maluri ale Prutului din Diaspora:

Noi, membrii asociaţiilor româneşti din întreaga lume,

AVÂND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi unitatea de limbă, cultură şi credinţă a românilor de pe cele două maluri ale Prutului,

CONSIDERÂND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind acte infirmate de evoluţia istoriei şi ţinând cont de voinţa populaţiei Basarabiei şi Bucovinei,

SUBLINIIND că înţelegerea încheiată la 23 august 1939 (pactul Molotov-Ribbentrop), între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei naziste, este nulă ab initio,

RECUNOSCÂND că adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991 şi recunoaşterea statului moldovenesc de către România a fost un pas necesar în acea perioadă spre apropierea celor două state româneşti,

FIIND CONVINŞI că integrarea României în Uniunea Europeană în 2007 are o importanţă crucială pentru dezvoltarea poporului român,

CONSIDERÂND că semnarea Actului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2014 constituie un pas sigur spre integrarea Republicii Moldova în spaţiul economic, cultural şi politic european, din care face parte şi România,

REAFIRMĂM dreptul popoarelor la determinarea propriului destin şi

ADOPTĂM următoarea

DECLARAŢIE:

SALUTĂM participanţii la Marea Adunare Naţională din Chişinău, 5 iulie 2015.

SUSŢINEM  Unirea Republicii Moldova cu România.

NE EXPRIMĂM  convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

CEREM parlamentelor şi guvernelor celor două state româneşti să constituie de urgenţă grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă şi politică a Unirii.

DECLARĂM că vom susţine plenar, prin activităţi comune, eforturile societăţii civile din România şi Republica Moldova îndreptate spre atingerea idealului Unirii.

NE ADRESĂM participanţilor la prezenta Mare Adunare Naţională cu îndemnul de a ne uni eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Unirii printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România.

AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU .“ 

Declaraţia Diasporei este semnată de către Comunitatea Moldovenilor din Quebec, (Ala Mîndîcanu), Asociaţia Culturală Română, (Marius Finca), Asociaţia Scriitorilor de Limbă Romană din Québec, (Adrian Erbiceanu), Asociaţia Românilor din Laval, (Vania Atudorei), Ziarul Accent de Montréal, (Simona Pogonat), Ziarul ZigZag Român-Canadian, (Răzvan Dupleac), Asociaţia Scriitorilor Români din Canada, (Alex Cetăţeanu), Cenaclul literar „Mihai Eminescu”, (Livia Nemţeanu-Chiriacescu), Asociaţia Doctorilor şi Doctoranzilor Basarabeni din Franţa, (Dorin Duşciac), Asociaţia Moldo-Elenă „Orfeu”, Atena, Asociaţia Culturală „(Re)descoperă România!”, Atena, Asociaţia Moldo-Elenă „Tyras”, Atena, Asociaţia Românilor din Suedia, Iniţiativa „Solidaritate pentru România”, Asociaţia „Moldova Vision”, Dublin, Asociatia „La Maison Roumaine”, Paris (Alexandru Herlea), Asociaţia Moldovenilor din Marea Britanie (Antonela Maioru), Asociatia „Pro-diaspora France” (Ion Ciobanu), Asociatia universitara „Eminescu” din Geneva (Chiril Tîşcic), Asociaţia „Connect Moldova” din Castelfranco, Veneto, Italia, Asociatia „FC Moldova”, Asociatia „Synergie Franco-Moldave” (Lucretia Barladeanu), Asociatia A.M.I.C.I. (Italia-Venetia) (Iurie Bojonca), Asociatia de Moldoveni din Belgia „NOROC” (Aurica Uscov), Asociaţia „Neo-Dacii”, Strasbourg (Gheorghe Bobeică), Asociatia „Connexion Moldavie” (Violeta Griţcan), Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (Daniel Ţecu), Asociaţia Românilor „Unirea” din Göteborg, Asociaţia „Dacia”, Roma, Asociaţia Femeilor Românce din Italia – Silvia Dumitrache, preşedinte, Asociaţia „Dacia Mestre-Venezia” (Eugenia Belibov), Grupul de Iniţiativă al Diasporei Unioniste din Germania (Ghenadie Boţoc), Comunitatea Moldovenilor din Chicago (Mariana Berbecaru), Comunitatea Moldovenilor din Arizona (Mariana Lozovanu), Grupul Românilor din Irlanda (Marius Marosan), Fundatia ”DOR”, Montreal, Canada (Nicolae Margineanu), „My Romania Group”, Marea Britanie (Robert Willy Toperşer), Asociaţia „Pro-Neamul”, Franţa, Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea” si Radio Tv „Unirea”, Austria (Ioan Godja), Asociaţia Culturală „Mihai Eminescu”, Paris (Margareta Luta).

Adunarea semnăturilor continuă.