Asociația 21Decembrie 1989
O decizie a CCR de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate privind înlăturarea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor nu ar face decât să amâne reluarea cercetărilor în dosarele Revoluţiei şi mineriadelor din 1990 şi ar veni în contradicţie cu soluţiile date în ultimii ani de CEDO, a declarat marţi pentru AGERPRES preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Doru Mărieş.
Reprezentanţii asociaţiei, alături de urmaşi ai eroilor martiri, au participat marţi la un pichet de protest în faţa Curţii Constituţionale a României, principala revendicare fiind ca noii judecători ai CCR să analizeze obiectiv solicitarea pe care au avut-o referitor la prevederile legale menţionate.
“Opinia publică în această vară a ‘fost pregătită’, aşteptând prin cercetările demarate în cazul torţionarilor comunişti şi trimiterea în judecată a celor vinovaţi de crimele comise în perioada comunistă. Opinia publică aşteaptă bineînţeles şi finalizarea cercetării crimelor din istoria recentă a României – respectiv din perioada Revoluţiei române şi a mineriadelor din 1990. O decizie a CCR care ar declara neconstituţională legea imprescriptibilităţii crimei nu ar face decât să amâne reluarea cercetărilor în cele două dosare şi ar veni în totală contradicţie cu soluţiile date în ultimii ani de CEDO, Curtea condamnând statul român în dosare succesive privind Revoluţia din decembrie 1989, deoarece guvernele din 1990 şi până în prezent au lăsat în nelucrare aceste dosare menţionate, împiedicând aflarea adevărului şi totodată nedreptăţind urmaşii eroilor martiri, răniţii şi reţinuţii din acele sângeroase masacre”, a afirmat Doru Mărieş.
Potrivit acestuia, o decizie nefavorabilă a CCR “ar dărâma încă o dată speranţele urmaşilor răniţilor şi reţinuţilor, dar şi ale acelor români care doresc de aproape 25 de ani să afle care a fost adevărul în acele perioade controversate şi tragice ale istoriei noastre recente”.
Un al doilea pichet a avut loc tot marţi, la sediul Parchetului General, unde revoluţionarii au cerut un dialog cu prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, în vederea reluării cercetărilor în dosarele Revoluţiei şi mineriadelor din ’90, “dosare care sunt uitate în sertare de mai bine de cinci ani”.
“Aceste dosare, la momentul 2008, erau finalizate în proporţie de 60 la sută (Revoluţia), respectiv de 80 la sută (mineriadele), anchetele fiind oprite atunci tot printr-o decizie a CCR. Dorim ca discuţiile să aibă loc cu dl. procuror Licu, chiar dacă era mai normal să discutăm cu procurorul general Tiberiu Niţu. Nu avem încredere în procurorul general, din cauza atitudinii şi poziţiei din ultimii şapte ani ale domniei sale legate de cele două dosare”, a completat Mărieş.
Curtea Constituţională a României a amânat marţi pentru 21 noiembrie pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate privind înlăturarea prescripţiei executării pedepsei pentru infracţiunile de omor.
Amânarea pronunţării soluţiei a fost determinată de imposibilitatea constituirii completului de judecată, Iulia Motoc nefiind în ţară.
Excepţia a fost ridicată de Nicolae Jr. Trebuian, care a contestat constituţionalitatea dispoziţiilor art.125 alin.3 din Codul penal.
Excepţia face referire la Legea 27/2012, care a modificat Codul penal al României, după cum urmează: a înlăturat prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunile de omor (omor, omor calificat, omor deosebit de grav şi infracţiuni intenţionate care au avut ca urmare moartea victimei), inclusiv pentru cele în legătură cu care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data intrării în vigoare a legii (martie 2012) şi a introdus sintagma “indiferent de data la care au fost comise” pentru imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, crime contra umanităţii şi de război. AGERPRES/(AS – autor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niţă)