Asociația 21Decembrie 1989

350.000 de euro, despăgubiri CEDO pentru victimele Revoluţiei de la Timişoara

de Melania Clincea

Un succes imposibil fără sprijinul lui Teodor Mărieş

Printr-o decizie care ar trebui să le dea de gândit reprezentanţilor Statului român, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, la începutul acestei săptămâni, ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de timişoreni, victime ale Revoluţiei din Decembrie 1989. Timişorenii au fost sprijiniţi în demersul lor de către “Asociaţia 21 Decembrie 1989” şi preşedintele ei, Teodor Mărieş.

Finalitatea unei anchete deschise în 1990

Reclamanţii care vor beneficia de despăgubirile stabilite de către CEDO sunt victime sau moştenitori ai acesto­ra, care au avut de suferit în urma re­presiunii armate a demonstraţiilor în­cepute în Timişoara în seara de 16 De­cembrie 1989, împotriva regimului co­munist condus de Nicolae Ceauşescu.

Demersul CEDO reprezintă finali­tatea unei anchete iniţiate în ianuarie 1990, de către Tribunalul Militar Ti­mişoara. Toţi reclamanţii din cauza în­registrată la CEDO au fost identificaţi în cursul acestei anchete ca victime ale represiunii.

Printr-un rechizitoriu întocmit în 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Vic­tor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chi­ţac, aceştia fiind inculpaţi ca prin­cipali responsabili de organizarea re­presiunii armate faţă de demonstra­ţiile anticomuniste de la Timişoara. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timi­şoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamaţii să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

Cazul în care s-a pronunţat CEDO la începutul acestei săptămâni este similar celui referitor la dosarul “Şan­dru şi ceilalţi” în care, în 8 decembrie 2009, Curtea de la Strasbourg a avut competenţa de a stabili dacă s-a făcut o investigaţie eficace, în sensul res­pec­tării articolului 2 din Convenţia Eu­ropeană privind dreptul la un proces echitabil şi într-un termen rezonabil. CEDO a condamnat România, în de­cembrie 2009, pentru durata prea ma­re a procedurilor judiciare în soluţio­narea dosarului privind Revoluţia de la Timişoara, în care au fost trimişi în judecată generalii Victor Athanase Stănculescu şi Mihai Chiţac.

Patru timişoreni – care fie au par­ticipat la evenimentele din Decembrie 1989 din Timişoara, fie rude ale aces­tora – au reclamat, în 22 iulie 2003, încălcări ale drepturilor lor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Europene, printre care şi pe cel de a avea un proces echitabil într-un ter­men rezonabil.

Curtea de la Strasbourg consem­nează în decizia pe care a luat-o în a­ceastă săptămână faptul că, în 12 ia­nuarie 1990, procurorii militari au în­ceput o anchetă privind evenimentele din Decembrie 1989, iar în 1997 gene­ralii Stănculescu şi Chiţac au fost defe­riţi Justiţiei. În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă în 2001 procurorul general al Ro­mâniei, Joiţa Tănase, a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest. În final, în 15 octombrie 2008, Înalta Cur­te de Casaţie şi Justiţie i-a con­damnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru implicare în masacrul de la Timişoara.

“În timpul acestor proceduri, exa­minarea cauzei de către instanţele ju­decătoreşti a fost în mod repetat în­treruptă”,preciza CEDO, în decizia sa din 8 decembrie 2009, subliniind că “a durat încă opt ani până la soluţionarea procesului”.

CEDO a decis atunci despăgubi­rea timişorenilor Horia Teodor Şan­dru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şiDaniela Grama cu câte 5.000 de euro. Acum CEDO a decis despăgu­birea altor 65 de timişoreni cu câte 5.000 de euro şi a altor şapte cu câte 3.500 de euro, România având astfel de plătit în total 349.500 de euro.

În perioada 17 – 20 Decembrie 1989, la Timişoara s-au înregistrat 72 de morţi şi 253 de răniţi, prin împuş­ca­re. De asemenea, o femeie a fost căl­cată de tanc, pe Podul Decebal, iar alte 43 de persoane au fost bătute de către forţele de represiune.

A.L.T.A.R.: “Este o avertizare pentru autorităţile române”

Virgil Hosu, liderul Asociaţiei Luptătorilor din Timişoara Arestaţi la Revoluţia 1989, susţine că decizia CEDO s-a bazat în bună măsură pe precedentul invocat din 2009 şi că este un act de reparaţie, mai mult morală, pentru victimele Revoluţiei de la Timişoara, în cazul cărora Statul ro­mân a tergiversat ani întregi acorda­rea de despăgubiri: “Statul român era obligat prin hotărâri definitive şi ire­vocabile să acorde compensaţii aces­tor persoane. Lucru care nu s-a întâm­plat, autorităţile tergiversând mereu aplicarea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”.

În opinia sa, decizia CEDO ar tre­bui să fie un avertisment pentru auto­ri­tăţile române. “Statul trebuie de mult să acţioneze pentru a compensa victi­mele comunismului, în primul rând familiile celor peste 1.100 de oameni care şi-au pierdut viaţa în Decembrie 1989. Sigur, sumele stabilite de CEDO sunt mici – şi orice sumă s-ar fi acordat, nu ar fi compensat pierderea unui părin­te, a unui frate sau a unui copil. Dar de­cizia CEDO este un avertisment către Statul român, căruia i s-a transmis foarte clar mesajul că nu poate ignora drepturile victimelor comunismului”, spune reprezentantul ALTAR 1989.

Revoluţionarii timişoreni despăgubiţi de CEDO, sprijiniţi de Asociaţia “21 Decembrie 1989”

Acţiunea la CEDO, în urma căreia revoluţionarii timişoreni au fost despă­gubiţi, a fost posibilă datorită implicării Asociaţiei “21 Decembrie 1989” şi a preşedintelui acesteia, Teodor Mă­rieş, care le-a solicitat avocaţilor aso­cia­ţiei să iniţieze acţiunea la CEDO, după ce devenise evident că majoritatea ti­mişorenilor despăgubiţi acum fuseseră ignoraţi de instanţe la procesul gene­ralilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac. “Le-am spus tuturor re­vo­luţionarilor timişoreni care doreau să se implice în această acţiune să-şi rea­lizeze o organizaţie care să-i reprezinte în acest demers. Din păcate, o parte din ei mi-au spus că au existat preşedinţi de asociaţii de revoluţionari din Timişoara care i-au intimidat şi le-au solicitat să nu se implice în această acţiune iniţia­tă la CEDO”, spune Teodor Mărieş. Din fericire, precizează reprezentanul Asociaţiei “21 Decembrie”, această decizie a CEDO este o victorie a avoca­ţi­lor Asociaţiei şi îi poate motiva şi pe alţi revoluţionari nedreptăţiţi sau vic­time ale comunismului care nu şi-au gă­sit dreptatea în ţară să apeleze la in­stanţa europeană de la Strasbourg.

http://www.timpolis.ro