Asociația 21Decembrie 1989

Dosarele Revoluţiei de la Timişoara pot fi accesate de oricine, oricând. Cel care le-a adus acasă şi le-a făcut cadou timişorenilor, chiar de Ziua Naţională, este Teodor Mărieş.

Parchetul General, obligat de C.E.D.O. să-i pună la dispoziţia lui Mărieş dosarele Revoluţiei şi ale Mineriadei

Special | 6 – 9 decembrie 2012 | Oana DIMA

Teodor Mărieş este omul pe care mulţi timişoreni îl cunosc din postura de revoluţionar. Pe care şi mai mulţi îl ştiu acum din postura de candidat în Colegiul 1 Senat Timişoara. Pe care şi unii, şi alţii îl cunosc însă ca fiind omul care a făcut de trei ori greva foamei. Şi nu o zi, două. De fiecare dată mai mult de 70 de zile. Şi nu pentru a cere ceva pentru el, ci pentru a obţine docu­mentele din dosarele Revoluţiei din Decembrie 1989 şi ale Mineriadei din 1990, care n-au ajuns în instanţă.

Tot Teodor Mărieş este omul care a cerut Curţii Europene a Drepturilor Omului acces la dosarele instrumen­tate de generalul magistrat Dan Voi­nea şi ferecate ulterior de Secţia Ci­vilă a Parchetului General. Adică, do­sare netrimise în judecată, deşi vizau oameni care au instigat la crime du­pă 22 Decembrie 1989 – deşi pare bi­zar, după această dată, când România era deja eliberată oficial de comunism, s-a produs genocidul, nu înainte. Iar C.E.D.O. i-a dat dreptate lui Teodor Mă­rieş şi a decis ca Asociaţia “21 Decem­brie 1989”, pe care acesta o conduce, să aibă acces la dosare, obli­gând astfel Parchetul General să-i pună la dispo­ziţie copii după toate do­cumentele.

O altă decizie luată de C.E.­D.O., care ar putea schimba radi­cal datele problemei, este redeschiderea tuturor dosarelor, dat fiind faptul că infracţiu­nea de omor a devenit impres­criptibilă.

Dosarul “Lotului II Timişoara” continuă. La C.E.D.O.

Generalul magistrat (rez.) Ro­meo Bălan, este cel care a instru­men­tat o parte din dosarele Timisoarei, care pot fi citite acum pe Internet. Altele au fost instrumentate de generalul magistrat (rez.) Dan Voinea, cel care a desco­perit că cenuşa celor ucişi în Timişoara şi incineraţi în Bucureşti a fost arun­cată la o groapă de gunoi de lângă Capi­tală. “Înfruntându-şi şefii din 1991 (generalii Ulpiu Cherecheanu şi Mu­gurel Florescu, apropiaţii lui Ion Ilies­cu), Dan Voinea i-a însoţit pe timişo­reni, veniţi la miting în Bucureşti, la groapa de gunoi, să le arate unde a descoperit cenuşa celor ucişi la Ti­mişoara în zilele de 16 – 19 Decembrie 1989”, spun realizatorii site-ului www.dosarelerevolutiei.ro.

La rândul său, Romeo Bălan de­cla­ră, într-un mesaj postat pe acest site, că pentru victimele Revoluţiei din Timişoara au fost trimise în judecată mai multe persoane care au organizat şi coordonat represiunea brutală, a manifestanţilor împotriva regimului de dictatură.

Într-un prim dosar, cunoscut ca “Lotul I Timişoara” sau “Lotul celor 24”, au fost trimişi în judecată repre­zentanţii fostului Partid Comunist, în frunte cu Coman Ion, membru al C.P.Ex., prim-secretarul de judeţ, Bălan Radu, şi secretarii Comitetului Central, Matei Ilie şi Pacoste Cornel. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată cei din conducerea fostului Minister de Interne, implicaţi în reprimare atât de pe plan central, cât şi local. Generalul de securitate Matei Emil, alături de câţiva ofiţeri de miliţie şi securitate au fost inculpaţi pentru deschiderea focului soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi, inclusiv pentru sustragerea şi incinerarea cadavrelor celor ucişi. Nu au mai apucat a fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foşti şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei. Primii doi şi-au pierdt viaţa în urma prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti, iar ultimul s-a sinucis într-o celulă la Pe­nitenciarul Timişoara. Toţi au fost tri­mişi în judecată pentru infracţiunea de genocid sub diferite forme de partici­pare. Judecata a început în martie 1990 şi s-a încheiat în noiembrie acelaşi an, când s-a dispus restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, inclusiv pentru inculparea altor persoane din Ministerul Apărării. Hotărârea de restituire a fost respinsă, iar judecata a continuat la Secţia Militară a Curţii Supreme de Justiţie, din aprilie până în decembrie 1991.

Prin schimbarea încadrării juridi­ce în omor deosebit de grav au fost condamnaţi la pedepse de peste 15 ani de închisoare Coman Ion, Bălan Radu, Pacoste Cornel şi ofiţerii de securitate şi miliţie Popescu Ioan, Sima Traian, Deheleanu Ion, Corpodeanu Ioan şi Veverca Iosif. La data condamnării, generalul de securitate Macri Emil era deja decedat, iar ofiţerii de miliţie implicaţi în sustragerea şi incinerarea victimelor au beneficiat de un decret de amnistie adoptat de noua putere politi­că în ianuarie 1990. Sentinţa a rămas de­finitivă de-abia în iunie 1997, când s-a judecat recursul şi a mai fost condam­nat Matei Ilie, alături de ceilalţi nomi­nalizaţi. Între timp, însă, decedase şi Bălan Radu.

În decembrie 1997 au fost trimişi în judecată şi responsabilii din  M.­Ap.­N., respectiv generalii Stănculescu Victor Atanasie şi Chiţac Mihai, iar faţă de generalul Guşă Ştefan s-a dispus solu­ţie de netrimitere în judecată, întrucât acesat murise în 1994. Judecarea “Lo­tului II Timişoara”, respectiv a gene­ralilor M.Ap.N., a parcurs două cicluri procesuale. În 1999 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani închisoare, hotărâre rămasă definitivă în 2000. Împotriva acestor hotărâri a fost de­clarat recurs în anulare de către pro­cu­­rorul general al României, care a fost admis şi s-a reluat judecata. În 2007, însă, generalii au fost condamnaţi din nou la aceeaşi pedeapsă, pentru omor deosebit de grav, soluţie ce a rămas definitivă în 2008. “Toate documentele procesului Stănculescu-Chiţac au fost obţinute prin eforturile preşedintelui Asociaţiei «21 Decembrie» Bucureşti, dl. Teodor Mărieş, şi acesta le-a făcut publice”, mai spune Romeo Bălan.

De pe acest site nu lipsesc docu­mentele privind dosarul Calea Lipovei, în care au fost condamnaţi pentru omor deosibit de grav generalul Rota­riu Constantin şi ofiţerii Păun Ioan şi Gheorghe Constantin, toţi din M.Ap.­N., responsabili de victimele înregistrate în acel cartier al Timişorii.

 http://www.timpolis.ro