Asociația 21Decembrie 1989

În urma mandatării domnului Teodor Mărieş  şi a domnului George Costin de către revoluţionarii participanţi  la Miting, să discute cu reprezentanţii Parlamentului în legatură cu Legea 410, domnul Mărieş a prezentat rezultatul discuţiilor.

A se vedea înregistrarea.

Ori noi, ori ei!

Marti, 29 decembrie 2011, la Bucuresti, am fost peste 3500 de luptatori, urmasi, raniti si retinuti, in protest, in fata Guvernului. Si nu 300, cum mincinos au relatat unele surse media, care nu au niciun respect pentru sacrificiul si nici macar pentru curajul de care ei n-ar fi fost capabili niciodata.

Curajul nostru, din Decembrie ’89 care, nu merita respect si recunostinta, spun aceleasi surse media, aservite doar interesului unor oameni politici care cred ca pot cumpara si vinde orice si oricand.

Orice si oricand, dar nu credinta si sufletul nostru si nu memoria mortilor nostri. Pentru ca noi nu suntem nici de cumparat, nici de vandut.  Si nu am venit sa cersim, in genunchi, mila si pomeni, de la guvernanti, asa cum, din nou, mincinos afirma acelasi surse media.

Ci doar sa le reamintim acestora si intregii clasei politice ca democratia care le-a permis sa acceada in functiile pe care le-au ocupat si le ocupa vremelnic, s-a nascut din curajul si din sangele pe care  mii de romani, care au luptat cu mainile goale in Decembrie, ‘89, nu au pregetat sa-l dea jertfa in lupta impotriva terorii comuniste.

Peste 4500 dintre noi, conform datelor de ultima ora, au fost ucisi sau raniti de gloantele pornite din tevile armelor in spatelele carora,  nici dupa 22 de ani, nu stim cine a dat, cinic, comanda “Foc!”.

Oasele martirilor nostri, de care niste jurnalisti naimiti si ticalositi, isi bat joc acum, doar ca sa faca pe plac unor reperezentanti ai puterii si ai clasei politice din Romania, cu un cinism care ne reaminteste de ucigasii din Decembrie ’89, albesc in cimitire, sub cruci.

La fel cum, cu cinism, isi bat joc si de cei pe care catarea armelor nu i-a lasat fara suflare dar i-a mutilat pe viata.

Iar noua, celor, care am avut sansa, (sau nesansa) sa scapam de moarte dar pe vecie marcati de macelul criminal din Decembrie ’89, noua celor care nu ne-am lasat fratii ucisi sau raniti in strada ci, printre gloante, i-am luat si i-am  pus la adapost, aceeasi jurnalisti, care nu au trait clipa de sange a luptei noastre, ci doar gusta acum libertatea pe care le-am daruit-o si lor, trag in noi cu vorbe-gloante pornite din noi comenzi cinice.

Lupta noastra insa nu a incetat niciodata si nu va inceta pana cand criminalii din Decembrie ’89 nu vor da socotela dreapta in fata legii pentru faptele lor abominabile, pana cand adevarul nu va iesi la iveala in intregul sau.  Adevar pe care, forte oculte, dupa un plan bine ticluit si indelung, prea indelung pus in fapta, cred ca il vor putea ineca, la nesfarsit, in mocirla care le e crez si salas.

Cat timp mai suntem vii, vom lupta! Nu ne vom opri si nu vom permite nimanui sa ne terfeleasca si sa ne umileasca, aruncand in derizoriu crezul pentru care ne-am batut , pe viata sip e moarte, in Decembrie ’89, pentru LIBERTATE si DEMOCRATIE.

Le-am cucerit pentru o clipa si o sa le recucerim pentru eternitate. Chiar daca, din mii si mii vom mai ramne doar sute, doar zeci, doar unul.

De aceea , hotararea noastra , la 22 de ani de la crimele din Decembrie 1989, este si va ramane aceeasi : “ Ori noi, ori ei!”

Blocul National al Revolutionarilor 1989