Asociația 21Decembrie 1989
Apel pentru declararea, prin Hotărâri de Guvern, a zilei de 21 Decembrie – ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’şi a zilei de 23 August – ‘Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului’
Către D-l Emil Boc – Prim-Ministru al României
Spre informare: D-lui Traian Băsescu – Preşedintele României
– 9 iunie 2010 –
REVENIRE la apelul trimis iniţial la 24 decembrie 2008
Nota nr.1: Prezentul apel a fost înregistrat la Secretariatul general al Guvernului Emil Boc, Registratura generală, cu nr. 17/761/26.01.2009.
Nota nr.2: Acest apel, iniţiat de Sorin Ilieşiu, Vladimir Tismăneanu, Mihai Şora şi Sorin Alexandrescu, a fost semnat de 43 de organizaţii civice şi sindicale reprezentând peste un milion de sindicalişti şi de peste 670 de personalităţi – dintre care circa 100 de personalităţi de înalt prestigiu precum (în ordine alfabetică): Sorin Alexandrescu, Liviu Antonesei, Dragoş Paul Aligică, Vartan Arachelian, Alexandra Bagdasar Bellow, Teodor Baconschi, Ion Caramitru, Magda Cârneci, Mircea Cărtărescu, Manuela Cernat, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Denisa Comănescu, George Costin, Aurelian Crăiuţu, Rodica Culcer, Nichita Danilov, Dana Deac, Dennis Deletant, Caius Dobrescu, Angela Furtună, Tom Gallagher, Stere Gulea, Cristian Hadji-Culea, Bogdan Iuliu Hossu, Bogdan-Cristian Iacob, Sorin Ilieşiu, Cicerone Ioniţoiu, Doina Jela, Steliu Lambru, Sorin Lavric, Monica Macovei, Mircea Martin, Olga Delia Mateescu, Teodor Mărieş, Florian Mihalcea, Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieş, Angelo Mi
tchievici, Mihaela Miroiu, Iulia Moţoc, Alina Mungiu-Pippidi, Mihail Neamţu, Bujor Nedelcovici, Victor Neumann, Ion Mihai Pacepa, Horia-Roman Patapievici, Nicoale Prelipceanu, Constantin Răuţă, Lia Roberts, Daniela Soros, Lavinia Stan, Dan Stanca, Ioan Stanomir, Valeriu Stoica, Mihai Şora, Vladimir Tismăneanu, Dorin Tudoran, Andrei Ujică, Traian Ungureanu, Tudorel Urian, Sorin Vieru, Varujan Vosganian, Smaranda Vultur, Christina Zarifopol-Illias, Şerban Rădulescu Zoner.
Nota nr.3: Apelul are ca anexă prezentarea acestuia în presa scrisă.
Atunci cand justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate să fie o formă de justiţie. – Ana Blandiana
Domnule Prim-Ministru, preşedinte al Partidului Democrat-Liberal – membru al Partidului Popular European,
Revenim cu apelul nostru publicat în repetate rânduri în cotidiene de mare audienţă, apel pe care vi l-am trimis iniţial la 24 decembrie 2008 :
Regimul comunist ilegitim şi criminal din România a fost instaurat în 1945 prin forţa armată sovietică şi s-a prăbuşit în decembrie 1989.
Genocidul din decembrie 1989 poate fi considerat cea mai mare crimă a regimului comunist din România în contextul în care comunismul a căzut în Europa fără victime, cu o singură excepţie strigătoare la cer: ţara noastră, în care a fost un măcel de proporţii uriaşe. Masacrul a fost înfăptuit în perioada 17-28 decembrie 1989. Conform Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, s-au înregistrat 1104 morţi; 162 până la 22 decembrie 1989 şi 942 între 22 şi 28 decembrie 1989, masacrul fiind amplificat de şase ori începând din seara zilei de 22 decembrie, imediat după înlocuirea dictatorului Ceauşescu cu activistul comunist Ion Iliescu. Totodată, între 22 şi 28 decembrie 1989 s-au înregistrat peste 4000 de răniţi, unii dintre ei mutilaţi pe viaţă.
Domnule Prim-Ministru,
Vă cerem să declaraţi prin două Hotărâri de Guvern, ziua de 21 Decembrie – ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’ şi ziua de 23 August – ‘Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului’ aşa cum cere şi punctul 9 al Declaraţiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul. Menţionăm că la 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin care a avut consecinţe extrem de grave în istoria României.
Notă inserată în aprilie 2009: Menţionăm că Parlamentul European a adoptat în aprilie 2009, ulterior lansării acestui apel, cu o largă majoritate, rezoluţia prin care ziua de 23 August a fost declarată Ziua europeană a victimelor stalinismului şi nazismului.
Ziua de 23 August 1939 a însemnat începutul unor catastrofe istorice pentru ţările baltice, Polonia şi România. Nu numai aceste ţări, ci toate ţările lumii trebuie să-şi aducă aminte de ziua nefastă 23 August 1939. România are datoria morală să nu uite ziua fatală în care s-a decis dezmembrarea României de catre Hitler şi Stalin, doi briganzi totalitari ai istoriei. România trebuie să condamne ca ilegitim şi criminal pactul dintre aceştia, precum şi consecinţele acestuia. Este extrem de important să se comemoreze în aceeaşi zi victimele celor două regimuri politice totalitare, similare din multe puncte de vedere. La 23 august 1939, nazismul şi comunismul şi-au dat mâna, au semnat un pact de ‘neagresiune’ şi au împărţit ceea ce nu era al lor. Nazismul şi comunismul au stabilit recordul de criminalitate în istoria omenirii: peste 110.000.000 de morţi în doar câteva zeci de ani.
Coincidenţa cu ziua naţională a României sărbătorită în timpul comunismului, care făcea referire la actul din 23 august 1944, nu credem că ar crea confuzie după 20 de ani de la căderea comunismului.
Domnule Prim-Ministru,
În 18 Decembrie 2006, regimul comunist din România a fost condamnat ca ilegitim şi criminal de către şeful statului în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, într-un discurs devenit act oficial al statului român, în baza Raportului final al CPADCR, document stiintific edificator şi incontestabil, sintetic şi analitic care însumează 880 de pagini, elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experţi în domeniile abordate. În cadrul Raportului final, masacrul din decembrie 1989 constituie ultimul şi cel mai grav cap de acuzare împotriva regimului comunist din România, în contextul internaţional dat.
Domnule Prim-Ministru, apelul din 10 martie 2006 pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal a cerut ‘instituirea unei Zile naţionale de comemorare a victimelor comunismului din România’.
De asemenea, una dintre recomandările Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România este ‘desemnarea unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste’.
Referitor la declararea Zilei memoriei victimelor comunismului, cităm fragmentul corespunzător din discursul Preşedintelui României, D-l Traian Băsescu, prilejuit de prezentarea, în Parlament, a Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România: ‘Susţin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste (…)’.
Domnule Prim-Ministru, vă solicităm să decideţi în primul rând ca preşedinte al Partidului Democrat-Liberal care este un partid popular, membru al Partidului Popular European, şi care ‘consideră că este nevoie de asumarea fermă a despărţirii de trecutul comunist’ aşa cum scrie în programul politic al partidului pe care-l conduceţi.
Prezentăm câteva dintre acţiunile criminale ale regimului comunist din România, capete de acuzare în Raportul final al CPADCR pentru condamnarea comunismului: abandonarea intereselor naţionale; anihilarea statului de drept; fraudarea uriaşă a alegerilor din noiembrie 1946; distrugerea partidelor politice prin arestarea liderilor; lovitura de stat din 30 decembrie 1947 care a dus la abdicarea forţată a Regelui Mihai; lichidarea sindicatelor libere; sovietizarea totală şi forţată a României; exterminarea programată a deţinuţilor politici; exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenţa armată anticomunistă din munţi; lichidarea fizică, prin asasinat, deportare, întemniţare, muncă forţată, a unor categorii sociale; persecuţia minorităţilor; represiunea împotriva religiei; arestarea, uciderea, detenţia politică sau deportarea ţăranilor care opuneau rezistenţă faţă de colectivizare; lichidarea violentă a revoltelor ţărăneşti; deportările cu scop de exterminare;
ca urmare a politicii criminale a regimului comunist, au fost deţinute în închisori şi lagăre, deportate/strămutate sute de mii de persoane – între 500.000-2.000.000 de victime; represiunile etnice; gonirea şi ‘vânzarea’ evreilor şi germanilor; represiunea împotriva culturii, eradicarea valorilor naţionale, arestarea intelectualilor protestatari; reprimarea mişcărilor studenţeşti din 1956, arestarea studenţilor protestatari şi organizarea de şedinţe de denunţare; reprimarea mişcărilor muncitoreşti din Valea Jiului (1977), Braşov (1987) şi a celorlalte greve, precum şi arestarea şi deportarea muncitorilor protestatari; reprimarea oponenţilor şi disidenţilor în anii 1970 şi 1980 – arestarea şi asasinarea celor mai periculoşi oponenţi; distrugerea patrimoniului istoric şi cultural prin dărâmările din anii 1980; constrângerea unei părţi a populaţiei României de a-şi părăsi locuinţele; consecinţele criminale ale ‘politicii demografice’ soldate cu mii de morţi; înfometarea populaţ
iei, oprirea căldurii, starea de mizerie, de disperare provenită din degradarea fizică la care regimul a condamnat un întreg popor; conceptualizarea mizeriei materiale şi morale, precum şi a fricii, ca instrumente de menţinere a puterii comuniste; masacrarea cetăţenilor în timpul Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989.
Putem conchide că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor României care au trăit în timpul regimului comunist au fost, în grade diferite, victime ale comunismului, inclusiv milioanele de membri ordinari ai partidului comunist.
Crimele menţionate mai sus au avut zeci de milioane de victime dacă luăm în considerare întreaga populaţie a României din perioada 1940-1989. Menţionăm că în 1940, în urma pactului Hitler-Stalin din 23 august 1939, România a fost forţată, să cedeze Uniunii Sovietice următoarele teritorii: Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei, locuite de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici români. După cedare, aceştia au fost supuşi deznaţionalizării forţate, persecuţiilor etnice, deportării (inclusiv în lagăre de muncă în Siberia), asasinatelor în masă, precum şi altor forme de exterminare.
Domnule Prim-Ministru,
Actul condamnării comunismului din 18 Decembrie 2008 a reprezentat începutul renaşterii morale a României, cel mai important act din istoria postcomunistă a ţării noastre alături de aderarea la NATO şi integrarea in UE, un exemplu pentru condamnarea internaţională a regimurilor comuniste.
Uniunea Europeană şi NATO au nevoie de o Românie decomunizată, o Românie care să se despartă definitiv şi irevocabil de trecutul totalitar. Declararea celor două zile ale memoriei este un pas obligatoriu pentru decomunizarea efectivă a României.
Subliniem că Ziua Holocaustului în România, 9 Octombrie, a fost declarată în urma Hotărârii de Guvern nr.672 din 17 mai 2004, în care se precizează că ‘vor fi organizate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică’, precum şi faptul că autorităţile administraţiei publice ‘vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment’. Hotărârea de Guvern pentru declararea Zilei Holocaustului în România a fost semnată în 2004 de primul-ministru Adrian Năstase şi contrasemnată de ministrul Culturii Răzvan Theodorescu.
Domnule Prim-Ministru, ceea ce, pe bună dreptate, a făcut Guvernul României pentru comemorarea Holocaustului în România trebuie să facă şi pentru comemorarea crimelor comunismului. Aşa cum a fost posibilă declararea ‘Zilei Holocaustului în România’ prin Hotărâre de Guvern, trebuie să fie posibilă şi declararea zilelor memoriei victimelor comunismului şi fascismului.
Menţionăm că, fără să primim vreun răspuns, acest apel a fost adresat în repetate rânduri fostului Prim-Ministru al României, d-l Călin Popescu Tăriceanu, începând din 7 Noiembrie 2008, când s-au împlinit 91 de ani de la debutul regimului politic care a stabilit recordul criminalităţii în istoria omenirii, peste 100 de milioane de oameni fiind ucişi în doar câteva zeci de ani în numele comunismului. Subliniem că 7 Noiembrie este ‘Ziua Internaţională a Victimelor Comunismului’ ca urmare a iniţiativei mişcării internaţionale ‘Comitatus Pro Libertatibus’ prezidată de luptătorul anticomunist Vladimir Bukovski.
Subliniem că, în contextul internaţional dat, poporul român a îndurat cel mai cumplit regim comunist din Europa postbelică, recunoscut ca atare de întreaga comunitate internaţională. Dintre fostele state comuniste europene, România a avut cel mai mare număr de deţinuţi politici raportat la numărul populaţiei şi cea mai înfricoşătoare poliţie politică – Securitatea.
Menţionăm că Apelul din 10 martie 2006 pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim şi criminal, adresat Preşedintelui României, în urma căruia domnia sa a condamnat regimul comunist, a fost semnat de peste 700 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale reprezentând peste un milion de sindicalişti ( http://www.gds.ong.ro/apel.htm ).
Domnule Prim-Ministru,
Vă propunem următoarele texte pentru Hotărârile de Guvern care ar trebui luate:
PROIECT pentru Hotărârea Guvernului nr. __/______
privind declararea zilei de 21 Decembrie ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1.
Ziua de 21 Decembrie se declară ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’ la cererea societăţii civile exprimată în Apelul din 10 martie 2006 adresat Preşedintelui României, în urma căruia la data de 18 Decembrie 2006 şeful statului a condamnat regimul comunist din România ca ilegitim şi criminal. Apelul din 10 martie 2006 a fost semnat de peste 700 de personalităţi şi de peste 40 de organizaţii civice şi sindicale reprezentând peste un milion de sindicalişti. De asemenea, una dintre propunerile Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (raport publicat în 18 Decembrie 2006) este ‘desemnarea unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii şi terorii comuniste’.
Art. 2.
(1) Cu ocazia ‘Zilei memoriei victimelor comunismului în România’ vor fi organizate acţiuni de comemorare a victimelor comunismului, de prezentare a caracterului ilegitim şi criminal al regimului comunist din România începând de la instaurarea lui prin forţa armată sovietică şi până la prăbuşire.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment.
(3) Presa centrală, precum şi posturile de radio şi de televiziune de audienţă naţională, au datoria morală de a prezenta în cursul lunii decembrie materiale documentare şi emisiuni despre victimele, crimele şi fărădelegile regimului comunist în România.
(4) Având în vedere că masacrul din decembrie 1989 la care s-au înregistrat peste 1100 de morţi şi peste 4500 de răniţi a avut loc în perioada 17-27 decembrie, cu ocazia zilei de 21 decembrie vor fi comemorate victimele înregistrate în întreaga perioadă a înfăptuirii acestui masacru, odată cu comemorarea victimelor tuturor crimelor regimului comunist.
PRIM-MINISTRU, EMIL BOC
Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
Bucuresti, __ ___________ Nr. ___
PROIECT pentru Hotărârea Guvernului nr. __/____
privind declararea zilei de 23 August ‘Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului’
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1.
Ziua de 23 August se declară ‘Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului’ la cererea societăţii civile din România conform punctului 9 al Declaraţiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul, prin care se cere stabilirea datei de 23 August, data semnării pactului dintre Hitler si Stalin – cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov, ca zi comemorativă a victimelor regimurilor nazist şi comunist’.
Art. 2.
(1) Cu ocazia ‘Zilei comemorării victimelor fascismului şi comunismului’ vor fi organizate acţiuni de comemorare a victimelor fascismului şi comunismului, precum şi de prezentare a caracterului ilegitim şi criminal al fascismului şi al comunismului, regimuri politice totalitare în numele cărora au fost ucişi peste 110 milioane de oameni în câteva zeci de ani.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment.
(3) Presa centrală, precum şi posturile de radio şi de televiziune de audienţă naţională, au datoria morală de a prezenta materiale documentare şi emisiuni despre victimele, crimele şi fărădelegile fascismului şi comunismului.
(4) Se va acorda o atenţie specială consecinţelor ilegitime şi criminale, în istoria României, ale Pactului Ribbentrop-Molotov semnat la Moscova, la 23 August 1939.
PRIM-MINISTRU, EMIL BOC
Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
Bucuresti, __ _________ Nr. ___
Domnule Prim-Ministru, nu avem voie să uităm crimele şi fărădelegile totalitarismului nazist sau comunist.
Credinţa noastră, pe care suntem convinşi că o împărtăşiţi, este că ‘a ierta nu înseamnă a uita, dar a uita este de neiertat’.
9 iunie 2010
Iniţiatori ai apelului:
Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului http://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/articles/40-appeal-for-the-condemnation-of-the-criminality-and-illegittimacy-of-communism.html
Vladimir Tismăneanu – preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România
Mihai Şora – scriitor
Sorin Alexandrescu – scriitor
43 de organizaţii civice şi sindicale semnatare ale apelului:
Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, ing.Octav Bjoza – Preşedinte
Confederaţia Naţională Sindicală ‘CARTEL ALFA’ (peste un milion de sindicalişti), Bogdan Iuliu Hossu – Preşedinte
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, dr.Traian Orban – Preşedinte Fundaţia Corneliu Coposu, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu
Fundaţia MEMORIA – filiala Argeş [Experimentul Piteşti], prof.univ.dr Ilie Popa – Preşedinte
Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv
Fundaţia ‘Gheorghe Ursu’, prof.univ.dr. Sorin Vieru – Preşedinte
Societatea Timişoara, Florian Mihalcea – Preşedinte
Asociaţia 15 Noiembrie 1987 Braşov, Preşedinte – Florin Postolachi
Acţiunea pentru Apararea Drepturilor Omului, Victor Bârsan – Preşedinte
Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior
Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte
Asociaţia Cives, Ioan Roşca – Preşedinte
Grupul de acţiune NOII GOLANI
Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu – Vicepreşedinte
Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Daniela Soros – Vicepreşedinte
Asociaţia Românilor din Australia, Mihai Maghiaru – Preşedinte
Societatea Literară ‘Acolada’, Radu Ulmeanu – Preşedinte
Organizaţia internaţională a luptătorilor pentru apărarea drepturilor omului, Ionel Leşu – Preşedinte
Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte
Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România,
prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte
Fundaţia culturală ‘Hesperus’, Ioan Iacob – Preşedinte
Fundaţia ‘Paem Alba’, Vasile Voicu Bora – Preşedinte
Asociaţia Sighişoara Durabilă – grup de iniţiativă civică. Hans Hedrich – Preşedinte
Fundaţia Eco-Civica, Niculae Rădulescu Dobrogea – Preşedinte
Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte
Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte
L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte
Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte
Consiliul Român American, Neculai Popa – Preşedinte
Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte
Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte
Asociaţia Apolitică ‘Societatea Târgovişte’, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte
Fundaţia Redarea Istoriei, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte
Fundaţia Ioan Bărbuş, Anca Maria Cernea – Preşedinte
Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri),
dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte
Grupul văduvelor de eroi martiri
Federaţia sindicală ‘Solidaritatea – Virgil Săhleanu’ a siderurgiştilor din România
Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte
Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte
Sindicatul Solidaritatea Hunedoara
Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte
Semnatari în nume propriu ai apelului (prezentaţi în ordine alfabetică):
Constantin Abăluţă – scriitor
Gabriela Abăluţă – scriitor
Pompiliu Alămorean – arhitect, primul primar ales al Timişoarei libere
Victor Alin Alistar – preşedinte, Camera de Comerţ Româno-Americană din
California
Liviu Antonesei – scriitor, prof.univ.dr.
Dragoş Paul Aligică – economist, George Mason University, SUA
Ioan Sorin Apan – fizician, scriitor, Braşov
Vartan Arachelian – publicist
Paul Aretzu – scriitor
Alexandra Bagdasar Bellow – om de ştiinţă, laureată a premiului Humboldt, SUA
Teodor Baconschi – diplomat şi scriitor
Adrian Balomiri, inginer, Bucureşti
Horea Balomiri, doctorand, Viena, Austria
Andrei Bădin – jurnalist
Radu Bărbulescu – scriitor, Munchen, Germania
Victor Bârsan – cercetător, preşedinte ‘Acţiunea pentru Apararea Drepturilor Omului’
Monika Beck – jurnalistă, Aachen, Germania.
Ion Berindei – arhitect, Winchester, Massachusetts, USA
Ştefana Elvira Bianu – vicepreşedinte, Consiliul Mondial Român, Paris
Theodora Birta-Skillicorn – prof.univ., United World College, Singapore
Octavian Bjoza – ing., preşedinte interimar – Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România
Dan-Silviu Boerescu – scriitor
Andreea Elena Boia- doctorand în istorie, Turda
Gheorghe Boldur Lăţescu – prof.univ.dr.
Steven V. Bonica – redactor şef – ‘Romanian Tribune’, ziarul românilor-americani editat la Chicago
Andrei Both – profesor Design, University of California, San Diego, SUA
Lidia Bradley Gheorghiu – preşedinte, Fundaţia Aspera (SUA -România)
Theodor Braşoveanu – doctorand în fizică – Princeton Universit, Princeton, SUA
Radu Brâncoveanu – fizician, Heidelberg, Germania
Mircea Brâncoveanu – agronom, Heidelberg, Germania
Viorica Bucur – critic de film, prof.univ.dr.
Theodore Bucur – prof.univ, Franţa
Leo Butnaru – scriitor
Liviu Capşa – scriitor
Ion Caramitru – actor
Grigore Cartianu – jurnalist, redactor şef ‘Adevărul’
Mihaela Cartis – muzicolog, Bucureşti
Dan Călinescu – director general ‘Universal’, Toronto, Canada
Magda Cârneci – scriitoare
Mircea Cărtărescu – scriitor
Manuela Cernat – critic de film, prof.univ.dr.
Răzvan Cernat – dirijor
Anca Maria Cernea – Preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş
Şerban H. Chelariu – inginer contructor, Bergenfield, New Jersey, SUA
Dumitru Chioaru – profesor universitar, scriitor
Gheorghe Chioaru – dr.inginer
Octavian Ciupitu – arhitect, Stockholm, Suedia
Ioana Cistelecan – critic literar, lector univ. dr., Oradea
Livius Ciocârlie – scriitor
Octavian Alexandru Ciutacu – manager, Toronto, Canada
Petre Remus Cîrstea – muzeograf, asist.univ., Universitatea din Piteşti
Mariana Codruţ – scriitoare
Nicolae M. Constantinescu – prof.dr.
Rodica Coposu şi Flavia Bălescu – surorile lui Corneliu Coposu
Andrei Cornea – scriitor, prof.univ.dr.
Denisa Comănescu – scriitoare
Eleonora Comănescu – medic pr., Noeburg, Germania
George Costin – Preşedinte executiv – B.N.R.
Aurelian Crăiuţu – Associate Professor of Political Science, Indiana University, Bloomington
Ofelia Creţia – Muzeul Naţional al Literaturii Române
Alin Cristea – Asociaţia Thymos, Oradea
Rhea Cristina – scriitoare
Dumitru Crudu – scriitor
Rodica Culcer – jurnalistă, director Direcţia Ştiri – TVR
Nicolae Cupcea – prof.univ. Universitatea Politehnica, Bucureşti
Nichita Danilov – scriitor
Ştefan Doru Dăncuş – scriitor, director Editura SINGUR, Targovişte
Dana Deac – jurnalistă
Dennis Deletant – istoric specialist în comunismul românesc, prof., London University, Marea Britanie
Dan Dimancescu – scriitor, consul onorific al României la Boston
Liviu Dimitriu – prof. dr. arh, New York, SUA
Dan Dinu – inginer telecomunicaţii, Bucuresti
Caius Dobrescu – scriitor, prof.univ.dr.
Dumitru Augustin Doman – red. şef al revistei de cultură ‘Argeş’
Marian Drăghici – poet, redactor-şef adj. ‘Viaţa Românească’
Daniela Ştefania Drăgoi – dr. inginer, Braşov
Nicolae Drăguşin – inginer
Adrian Dulu – psiholog, Ploieşti
Tudor Dunca – ing., fost ambasador al României în Germania
Aurora Dumitrescu – prof., membru în Comitetul de Conducere AFDPR
Cristinel Dumitrescu – inginer, preşedinte AFDPR-Bucuresti
Constantin Dumitrescu – fost deţinut politic, membru PNŢCD din 1934
Paul Dumitrescu – fost deţinut politic, primul torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’
Gabriel Dutchevici – medic kinetoterapeut, Bucureşti
Francisc Ion Dworschak – dr. în medicină, Ottawa, Canada
Tiberiu Farcas – ziarist, Cluj
Augustin Frăţilă – scriitor, redactor şef al editurii ALL
Alexandru Fronea – administrator firmă, Bucureşti
Theodor Nicola Fronea – manager turism, Bucureşti
Angela Furtună – scriitoare
Ruxandra Garofeanu – istoric şi critic de artă
Teofil Gherca – politolog
Liviu Giosan – geolog, Woods Oceanographic Institution, SUA
Tom Gallagher – profesor, Bradford University, Marea Britanie
Adrian Alui Gheorghe – scriitor
Dan Ghelase – inginer proiectant, preşedinte ARTRAD, Bucureşti
Paul Gheorghiu Schwarz – inginer energetician, Zurich
Bogdan Ghiu – scriitor
Eliza Rodica Gheorghe – masterand Georgetown University, Washington, USA
Florin-Cristian Gheorghe – prof.univ.dr.
Remus Grama – preot, Cleveland, SUA
Alina Grigorescu – avocat, Comitetul Naţional – Alianţa Civică
Gheorghe Grigurcu – scriitor
Stere Gulea – regizor, prof.univ.dr.
Emilia Guliciuc – prof.univ.dr., Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava
Viorel Guliciuc – prof.univ.dr., Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava
Philip Gutulescu, ing., Los Angeles, SUA
Cristian Hadji-Culea – prof.univ.dr., regizor
Emil Halastuan – jurnalist, Turda
Hans Hedrich – preşedinte, Asociaţia Sighişoara Durabilă – grup de iniţiativă civică
Alexandru Herlea – fost ministru al Integrării Europene, fost ambasador, prof. univ., Franţa
Bogdan Iuliu Hossu – preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale ‘CARTEL ALFA’
Ştefan Hoştiuc – scriitor, Cernăuţi, Ucraina
Bogdan Cristian Iacob – doctorand, Central European University
Ioan Iacob – corespondent ‘Las Vegas Romanian Journal’, Preşedintele Fundaţiei culturale ‘Hesperus’
Vasile Igna – scriitor
Doru Ilieşiu – arhitect, New York
Lukey N. Illias – arhitect, Indiana, SUA
Ştefan Ioanid – poet
Aristide Ionescu – ing., vicepreşedinte, Fundaţia ‘Memoria’, filiala Argeş
Alina Ioniţă – inginer, Bucureşti
Cicerone Ioniţoiu – fost deţinut politic, istoric, Paris
Nicolae Itul – fost deţinut politic torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’
Doina Jela – scriitoare
Traian Lalescu – economist, Pittsburg, California, SUA
Steliu Lambru – istoric
Ioan Lascu – scriitor, conf. univ. dr., Craiova
Sorin Lavric – scriitor
Simina Lazar-Huser – inginer energetician, Paris
Ion Lazu – scriitor
Lidia Lazu – scriitoare
Justin Liuba – jurnalist, Boston, Massachusetts, SUA
Ion Longin Popescu – publicist
Elsa Lueder – prof.univ., Freiburg, Germania
Dan Lungu – scriitor
Lucian I. Livescu, preşedinte ‘American Romanian Sister Cities Council’, preşedinte ‘Youth For a Better World’, Atlanta, SUA
Monica Macovei – laureată a premiului ‘Femeia Europeană a anului 2008’ acordat de Uniunea Europeană
Mihai Maghiaru – preşedintele Asociaţiei Românilor din Australia
Constantin Maltezianu – ing., director comercial, Neuilly ,Franţa
Iosif Man, ing., Bucureşti
Marinela Man, chimist, Bucureşti
Ovidiu George Man, ing., Toronto, Canada
Rodica Manea – medic, Rouen, Franţa
Virgil Manea – inginer, Bucureşti
Felicia Mandrea, economist, Teaching Fellow and Masters Candidate, Harvard University
Gabriel Mardare – eseist, universitar
Ion Maria – poet, profesor de Istorie la Colegiul Naţional ‘Elena Cuza’, Craiova
Mircea Martin – scriitor
Claude G. Matasa, prof.univ. Universitatea Illinois, Chicago, Consul Onorific General al României în Florida
Olga Delia Mateescu – societară de onoare a Teatrului Naţional I.L. Caragiale, prof.univ.dr.-UNATC
Ioan Matiuţ – scriitor, redactor la revista de cultură ‘Arca’, Arad
Clara Mărgineanu – poetă, jurnalist TVR Cultural
Teodor Mărieş – preşedinte ‘Asociaţia 21 Decembrie 1989’
Carmen-Maria Mecu – conf.univ.dr.
Nicolae Mecu – istoric literar, prof.univ., C.P. I.
Ben Mehedin – membru al Asociaţiei Sighişoara Durabilă
Ilie Mihalcea – jurnalist, Paris
Florian Mihalcea – jurnalist
Şerban Mihăileanu – cardiolog, Paris
Dan C. Mihăilescu – scriitor
Mircea Mihăieş – scriitor
Victoria Milescu – poetă, jurnalistă
Angelo Mitchievici – scriitor
Ion Mircea – scriitor
Gheorghe Mircescu – veterinar, Montreal, Canada
Sarmiza Emilia Mircescu – Montreal, Canada
Mihaela Miroiu – prof. univ.dr.
Florin Mocanu – inginer, Lyon, Franţa
Inez Mocanu – inginer, Lyon, Franţa
Gabriela Moga Lazar – artist plastic, Paris
Iulia Moţoc – prof. univ.dr., Universitatea din Bucureşti
Alina Mungiu-Pippidi – scriitoare, jurnalistă, preşedinte ‘Societatea Academică din România’
Ion Mureşan – scriitor
Vasile Muste – scriitor, director Casa municipală de Cultură Sighetu Marmaţiei
John Nandris – arheolog, Oxford, Marea Britanie
Mihai Nasta – profesor, cercetător, Bruxelles, Belgia
Geza Nagy – pastor, fost deţinut politic torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’
Mihail Neamţu – scriitor
Bujor Nedelcovici- scriitor
Nedeluş Aurel – inginer, Alba Iulia
Victor Neumann- istoric
Vlad Niculescu – profesor, Bradley University, SUA
Cristiana Nicolae – cineast, Montreal, Canada
Sorin V. Nicolaescu – medic, Hoofddorp, Olanda
Traian Orban – dr., preşedinte – Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara
Leonard Oprea – scriitor
Niculina Oprea – scriitoare
Theodor Orăşanu – geolog petrolist, Geneva, Elveţia
Ion Mihai Pacepa – general, autor ‘Orizonturi Roşii'(1987), ‘Cartea Neagră a Securităţii’ (1999)
Luiza Palanciuc – scriitor, cercetător, Paris
Victor Panaitescu – inginer, Bucureşti
Horia-Roman Patapievici – scriitor, preşedinte – INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN
Vera June L.Patton – editor-in-chief ‘Clipa Magazine-USA’
Dwight B.L.Patton – publisher ‘Clipa Magazine-USA’
Dora Pavel – scriitor
Maria Petraşcu – revoluţionară, Braşov
Ion Pop – profesor universitar, scriitor, Cluj
Ioan Es. Pop – scriitor
Dorin Popa – scriitor, Iaşi
Ilie Popa – prof.univ.dr., Piteşti
Neculai Popa – Piatra-Neamţ, fost deţinut politic torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’
Antonie Popescu – avocat
Bogdan Popescu – manager, Geneva, Elveţia
Traian Popescu – fost deţinut politic torturat în cadrul ‘experimentului Piteşti’
Nicoale Prelipceanu – scriitor
Delia Prvacki – artist plastic, Singapore
Ştefan Racovitză – Geneva, Elveţia
Remus Radina – scriitor, fost deţinut politic, Paris
Mircea Raţiu – dr.inginer, Turda
Tudor Ştefan Raţiu – profesor de matematică, Lausanne, Vaud, Elveţia
Niculae Rădulescu Dobrogea – preşedinte, Fundaţia Eco-Civica
Constantin Răuţă – om de ştiinţă condamnnat (încă) la moarte de Ceauşescu
Lia Roberts – consul onorific al României în Las Vegas, SUA
Julian Rosengren – Romanian Human Rights Watch & Romanian Imprisonment Watch, Suedia
Radu Rosetti – Offenbach am Main, Germana
Viorel Rogoz – profesor, Universitatea de Stat, Baia Mare
Ioan Roşca – cercetător, Teleuniversitatea din Montreal, Canada
Gabriel Rusu – scriitor
Cristina Rusiecki – critic de teatru, SGR revista ‘Cultura’
Carmen Sabău – doctor în radiochimie, cercetător ştiinţific, Bolingbrook Illinois USA
Mircea Sabău – doctor în Fizică, profesor, Bolingbrook Illinois, USA
Adrian G. Sahlean – psihanalist, Boston, SUA
Doina Sandulache – chimist, New York, SUA
George Sandulache – inginer, New York, SUA
Radu Schob – arhitect, Rosenheim, Germania
Cezar Săndulescu – ing., Los Angeles, SUA
Polixenia Săndulescu – arhitect, Los Angeles, SUA
Viorel Sasca – dr. ing. cercetator ştiinţific, Timişoara
Gabriele Charlotte Schnieringer – artist plastic, Straubing, Germania
Erland-Silviu Secrieru – actor, Viena, Austria
George Simion – masterand în istorie
Gabriela Simionescu – profesoară, vice-preşedinte Alianţa Civică Bucureşti
Daniela Soros – vicepreşedinte Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni
Cassian Maria Spiridon – scriitor, Iaşi
Lavinia Stan – director, Centrul de Studii Post-comuniste, St.Francis Xavier University, Canada
Dan Stanca – scriitor, jurnalist
Ioan Stanomir – scriitor, prof.univ.dr.
Constantin Stănescu – prof. univ. dr., Piteşti
Dana Stephan – medic, Ravensburg, Germania
Valeriu Stoica – prof.univ.dr., vicepreşedinte PD-L
Gabriel Stoian – doctorand, Universitatea Nanjing, Nanjin, China
Liviu Ioan Stoiciu – scriitor
Cătălin Sturza – jurnalist, revista ‘Cultura’, Radio Romania Cultural
Tamara Susoi – Teatrul Odeon
Szombath Alexandru – inginer, Toronto, Canada.
Robert Şerban – scriitor
Ana Şincai – conf.univ.dr.
Ion Titoiu – artist plastic, Constanţa
Alexandru Tomescu – editor ‘Alternativa’, Toronto, Canada www.alternativaonline.ca
Domniţa Tomescu – prof.univ.dr., Bucureşti
Vasile Tomoiagă – dezvoltator software, Cluj-Napoca, editor www.clujulevanghelic.ro
Horaţiu Marius Trif- masterand în filosofie, Cluj-Napoca
Dorin Tudoran – scriitor
Lucian Turcescu – prof. univ.dr., Concordia University, Canada
Cristina Ţopescu – jurnalist TV
Ana Ciucan Ţuţuianu – profesor
Andrei Ujică – regizor de film, scriitor, director Institutul de film al Centrului de Artă şi Tehnologie Media Karlsruhe (ZKM Filminstitut), Germania
Radu Ulmeanu – scriitor
Traian Ungureanu – scriitor
Doina Uricariu – scriitoare, preşedinte Universalia Publishers, New York-Bucureşti
Tudorel Urian – critic literar
Cristian Vasile – istoric
Ioan Radu Văcărescu – scriitor, Sibiu
Marius Vasileanu – profesor, jurnalist
Ioan Vieru – scriitor, director revista ‘Contrapunct’, Bucureşti
Sorin Vieru – prof. univ., presedintele Fundaţiei Gheorghe Ursu
Vasile Voicu Bora – preşedinte Fundaţia ‘Paem Alba’, Alba-Iulia
Varujan Vosganian – vicepreşedinte PNL, fost ministru al Economiei şi Finanţelor
Smaranda Vultur – conf. univ. dr., Universitatea de Vest, Timişoara
Florina Zaharia – poet, redactor şef revista ‘Dunarea de jos’, Galaţi
Christina Zarifopol-Illias – profesor, Indiana University, SUA
Ioana Zirra – lector univ., Universitatea Bucuresti
Şerban Rădulescu Zoner – istoric
Ion Zubaşcu – scriitor
Următorii membrii ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România – organizaţia Bucureşti, susţin şi în nume propriu Apelul către Guvernul României pentru instituirea zilei de 21 Decembrie ca Ziua memoriei victimelor comunismului în România şi a zilei de 23 August ca Ziua memoriei victimelor fascismului şi comunismului:
1.Apostol Vasile zidar
2.Marin Ioana contabil
3.Morteanu Lucica muncitoare
4.Colica Viorica economistă
5.Munteanu Viorica contabilă
6. Covaci Gheorghe contabil
7.Fundătureanu Elena economistă
8.Glavace Cristiana Suzana prof. universitar
9.Rogobete Grigoriţa funcţionar
10.Vasilică Mariana subing.
11. Pavlovici Alex. Dan profesor
12. Zarzu Filip strungar
13. Brancea Gheorghe electronist
14.Nicolau Marioara muncitoare
15.Stere Paraschiva economistă
16.Mirea Maria tehn. Geolog
17.El-Naib Stamiţa economist
18. Atanasiu Valeriu telefonist
19. Caramihai Mihai muncitor
20.Ştefan Ion profesor
21. Ionescu Anghel tehn. veterinar
22. Zimnicaru Tudorache economist
23.Mihăiţă Ana invăţătoare
24.Bujan Vasile muncitor
25.Bujan Dragomira proiectant
26.Constantin Badea Petra muncitoare
27.Georgescu Ioan metrolog
28. Carp Nicolae inginer
29. Popescu Mircea inginer fizician
30. Streche Stanca agricultoare
31. Tănăsescu Neto inginer
32. Kivu Ştefan medic
33. Lăsculescu Marin muncitor
34. Costică Ioana funcţionară
35. Mocanu Dumitru geolog
36. Stan Lina funcţionară
37. Bortaş Iorgu profesor
38.Voicu Elefteride tehnician
39.Stănică Gheorghe avocat
40.Vlad Nicola tipograf
41.Medrea Urania tehn. îmb.funciare
42.Naidoff Ecaterina comerciant
43.Călin Anastasia funcţionară
44.Vlădescu Maria prof. universitar
45.Fulga Ioana asist.universitar
46.Mocanu Ion economist
47.Vasiluţă Georgeta profesor
48.Stroe Ana Elena stomatolog
49.Tudorache Elena cartograf
50.Constantin Maria maistru
51.Nicolae Elena gestionar
52.Popescu Vasile general
53.Tudoraş Liviu chimist
54.Tudoraş Mihaela medic
55.Tudoraş Liviu inginer
56.Coteţ Ioniţă croitor
57.Poncu Tinca funcţionară
58.Golinescu Adrian inginer
59. Golinescu Mihaela inginer
60.Zaharescu Vasilena avocat
61.Stănescu Mihai inginer
62.Popovici Ilana economist
63.Scutelnicu Verginia inginer
64.Crintea Iosif medic
65.Crintea Maria casnică
66.Popescu Anastasia geolog
67.Popescu Sică geolog
68.Radof Doina profesor
69.Radof Ştefan actor
70.Hosu Emil actor
71.Vâlceanu Gheorghe inginer
72.Ionescu Maria economist
73.Corbea Mihai tehnician
74. Ivănescu Gabriela contabil
75. Gheţu Nicolae Corneliu inginer
76. Pârvu Niculina moaşe
77. Gănescu Maria geolog
78. Neagu Maria comerciantă
79.Vornicu Nicolae comerciant
80.Purice Filoftea farmacistă
81.Angelescu Dan inginer
82.Berindeanu Elena profesoară
83.Ciobanu Ana Maria ziaristă
84.Ciobanu Anica funcţionară
85.Vlad Alexandru inginer
86.Liciu Eugen inginer
87.Dumitrescu Mihail funcţionar
88.Rădulescu Călin inginer
89.Marin Nicolae lăcătuş
90.Anastasiu Nina Elena profesor
91.Călinescu Marin tehnician
92.Grănescu Dumitru tehnician
93.Chivulescu Ioana casnică
94.Papacu Nicolae tehnician
95.Lene Mircea inginer
96.DavilaMaria contabilă
97.Anghelescu Horaţiu profesor
98.Burghelea Nicolae tehnician
99.Răsniceanu Niculina comerciantă
100. Stănescu Florin medic
100.Stănescu Mihai inginer
101. Bălan ion inginer
102.Catu Ion inginer
103.Ungureanu Gheorghe cond. Auto
104.Ioniţă Doina comtabil
105.Vernescu Virginia subing.
106.Morman Maria contabil
107.Vergu Mihai inginer
108.Stirosu Ecaterina contabil
109. Panaitescu Mircea medic
110. Spătaru Ioan arhitect
111. Gheorgina Gheorghe medic
112. Beşliu Gherghina asistentă
113. Enuică Virgil profesor
114.Amariei Constantin contabil
115.Iorgulescu Anastasia asist.medical
116.Baurceanu Ionică tehnician
117.Dobrescu Victoria tehnician
118. Fava Catrinel inginer
119. Ivănuţă Ana funcţionară
120. Gherasi Axente inginer
121. Slabu Constantin fotograf
122. Berceanu Constantin tehnician
123. Pană Anton economist
124. Petrescu Cristian inginer
125. Cătrinoiu Nastasia inginer
126. Sepchin Beatrice economist
127. Vulcănescu Ioana arhitect
128.Kardalos Lucreţia economist
129.Grigorescu Adrian tehnician
130.Diaconu Ioan Ion redactor radio
131.Băiceanu Violeta inginer
132.Puiu Stancu contabil
133.Horopciuc Ananii jurist
134.Nicolau Elena asistent med.
135.Lazăr Ion profesor
136.Ciupagea Stefan avocat
137.Livinski Anton fizician
138.Iorga Gheorghe tehnician
139.Gheorghe Petre realizator de filme
140.Moca Gheorghe electronist
141.Badica Maria Marilena cercetător
142. Sava Ştefan controlor C.T.C.
143.Oprea Silvia inginer
144.Codreanu Rodica funcţionară
145.Papacu Zicu comerciant
146.Papacu Aurica tehnician proiectant
147.Papacu Gheorghe comerciant
148.Papacu Ştefania asistent med.
149.Samit Elena inginer
150.Titdofei Valeria inginer
151.Caracoti Alex. agricultor
152.Şutaru Ilie lăcătuş
153.Şutaru Aurica croitoreasă
154.Mihale Florin strungar
155.Teja Anastase muncitor
156.Becali Dumitru muncitor
157.Becali Maria tehnician
158.Becali Cornelia muncitoare
160.Morărescu Eugen inginer
161.Grecu Ecaterina economist
162.Morărescu Aurora asistent.med.
163.Şerbănescu Diamanta contabil
164.Arion Camelia medic
165.Arion Ion inginer
166.Leţa Doina medic
167.Popescu Elena profesor
168.Mărculescu Cristache inginer
169.Rădulescu Nicoleta avocat
170.Popovici Constantina inginer
171.Ştefănescu Elena profesor
172.Croitoru Elisabeta inginer
173.Vătămanu Jeni farmacistă
174.Susman Cornelia economistă
175.Georgescu Magda inginer
176.Opriş Ioan tehnician
177.Tanasiuc Zina contabil
178.Marinescu Ilişca inginer
179.Mehedinţu Mariana profesor
180.Raiţa Ileana funcţionar
181.Predescu Graţiela medic
182.Marinescu Maria inginer
183.Vladone Viorica inginer
184.Moldoveanu Ioana inginer
185.Ianculescu Adina funcţionar
186.Sandu Aurelia tehnician
187.Farcaş Aneta funcţionar
188.Amitroaica Mihai muncitor
189.Arcan Mihai inginer
190.Alexandru Marian profesor
191.Anghel Vasile funcţionar
192.Burloiu Ioan funcţionar
193.Berdan Rodica profesor
194.Bad Corneliu avocat
195.Dobrescu Xenofon inginer
196.Georgescu Gheorghe avocat
197.Stamo Vasile muncitor
198.Closs Ion arhitect
199.Lungeanu Elena medic
200.Nicolaescu Ecaterina ing, şef sect.5 A.F.D.P.Bucureşti
201.Suhar Frida cartograf
202.Măruţă Gheorghe inginer
203.Săvulescu Vintilă arhitect
204.Florea Maria tehnician
205.Medveşan Lazăr aviator
206.Medveşan Larisa contabil
207.Cobzac Petru Contr.CTC
208.Rodescu Elena jurist
209.Radu Mihai fotograf
210.Rusu Zamfir funcţ.CFR
211.Gâja Gelu tehnician
212.Trăchiţoiu Ana Maria funcţionar
213.Ştefănescu Paula tehnician
214.Brătan Const. Teodor tehnician
215.Gheorghiciuc Mirela Valentina economist
216.Oprişan Voica casnică
217.Mălăcilă Valeriu economist
218.Petrescu Niculae
219.Chioseaua Marin inginer
220.Vlad Constantin inginer Şef Sect.1 AFDP Bucureşti
221.Spătaru Ioan Hugo arhitect
222.Iliescu Ion Vladimir inginer
223.Topciu Valentin tehnician
224.Topciu Cornelia profesoară
225.Topciu Irina Inginer
226.Guruiţă Corina Contabil
227.Doană Ion muncitor
228.Tică Elena electronistă
229 .Economu Constantin ing.tehnolo
230.Silvian Laurenţiu mecanic auto
231. Spătaru Sisa elevă
232. Manta D. Apostol inginer
233.Cojan Elena funcţionar
234.Caraiola Maria profesor
235.Stambelu Zoiţa funcţionar
236.Costea Alexandru ing.agronom
237.Chiurtu Nicolae inginer
238.Iacobson Const. Tehnician
239.Popescu Mircea inginer
240.Pană Viorica contabil
241.Freifeld Mirela medic
242.Segărceanu Anca profesor
243.Moica Niculina contabil Şef.Sect.2 AFDPBucureşti
244.Dumitrescu Constantin avocat,fost senator
245.Vlad Alexandru maistru
246.Vlad Elena casnică
247.Picioruşi Viorica jurnalist
248.Bădescu Vasile Umbertino Ion inginer
249.Dumitrescu Gheorghe gestionar
250.Iancu Gheorghe funcţionar
251.Dumitru Gheorghe profesor
252.Nicolae Oprea lacatuş
253.Toma Anastase tehn. constr.
254.Buteica Cezar tehn. constr.
255.Nicolau Tudorina invăţător
256.Sărăţeanu Ana funcţionar
257.Nicolae Virgil Doru tehnician
258. Mihai Ligia inginer
259.Rădulescu Ileana economist
260.Buciuc Iulia farmacistă
261.Dincu Anton jurist
262.Călin Eugen inginer
263.Anghel Elena economist
264.Stan Sever Gabriel traducător
265.Iacob Jenică electrician
266.Pătraşcu Horia economist
267.Manolescu Constantin economist
268.Cuculiciu Florica tehnician
269.Roraru Eugen textilist
270.Sologiuc Vasile gestionar
271.Petre Matilda muncitoare
272.Pascale Ion preot
273.Teodosiu Elena profesoară
274.Stoichiţă Maria infirmieră
275.Cosma Dan şofer
276. Comşa Vasile economist
277.Ipate George inginer Şef Sect.4 AFDP Bucireşti
278.Costea Olga economist
279.Zamfirescu Virginia funcţionară
280.Boitor Vasile cercetător
281.Bârzeanu Madelaine Doina biolog
282.Fulger Titina inginer
283.Popescu I.Maria casnică
284.Curelea Stelian tehnician
285.Curelea Olimpia muncitoare
286.Luchian Dumitru cercetător
287.Rădulescu Viorica arhitect
288.Cosmin Victoria inginer
289.Antimoneanu Lidia contabil
290.Antimoneanu Constantin analist economic
291.Portaru Julieta biolog
292.Mina Ştefan director comercial
293.Geambaz Dumitru muncitor
294.Geambaz Angela muncitoare
295.Cârje I. Vasile colonel
296.Cârje Melania casnică
297.Brătilă Florin medic
298.Brătişă Cora profesoară
299.Brătilă Leonard mecanic
300.Polifoche Profira casnică
301.Alexandru Silvia gestionară
302.Cimpoca Istrate desenator
303.Butnariuc Alexandru funcţionar Şef Sect.Agr.IlfovAFDP
303.Dumitru Const. tehnician
304.Dumitrache Marin agric.
305.Niţă Maria casnică
306.Paniş Margareta funcţionară
307.Gosu Gheorghe contabil
308.Grasu Tănase tehnician
309.Străjan Stefania casnică
310.Ceciul Ilie agric.
311.Joga Dumitru agric.
312.Carciu Nicolae agric.
313.Mustăcescu Silvia agric.
314.Dumitru Radu agric.
315.Voicu Maria agric.
316.Dinuţ Ion agric.
317.Tudor viorel agric.
318.Gramescu Ion agric.
319.Cireaşă Constantin agric.
320.Onu Marian agric.
321.Ion Constantin agric.
322.Litiuschi Irina pensionară
323.Prişcu Elena medic
324.Negoescu Dudu inginer
325.Negoescu Mia economist
326.Negoescu Steliana nutriţionistă
327.Andreescu Leon economist
328.Ichim Cornel arhitect
329.Ichim Ana economistă
330.Ichim Carmen pensionară
331.Ichim Eliza studentă
332.Ichim Andrei student
333.Popescu Florin profesor
334.Popescu Iuliana profesoară
335.Uliceru Maria studentă
336.Uliceru Mihaela medic
337.Zamfirescu Veronica inginer
338.Zamfirescu Dragoş inginer
339.Mutu Alexandru inginer
340.Chivulescu Puşa pensionară
341.Aron Ion inginer
342.Ţanovici Elena economistă
343.Maltezeanu Dan inginer
344.Maltezeanu Aurelia inginer
345.Teodorescu Rodica funcţionară
346.Călin Ion inginer
347.Teodorescu Radu inginer
348.Teodorescu Horia arhitect
349.Suceveanu Maria inginer
350.Suceveanu Vlad inginer
351.Vorobchievici Vadim inginer
352.Vorobchievici Magda tehnician
353.Bolobiţa Elena tehnician
354.Dumitrescu Titi avocat
355.Ene Silviu avocat
356.Ghimpău Emilia asistent medical
357.Moga Nicoleta avocat
358.Constantinescu Magda inginer
359.Rădulescu Lucia profesoară
360.Iasinscky Mircea inginer
361.Iasinscky Naty funcţionară
362.Manta Puiu inginer
363.Manta Mihai inginer
364.Manta Mircea proiectant
365.Zamfirescu Costel muncitor
366.Vasiliu Gaby arhitect
367.Vasiliu Florin inginer
368.Polifache Mihai pensionar
369.Pitnea Aurora casieră
370.Iliescu Dan inginer
371.Constantinescu Marilena medic
372.Ghimfus Ştefan zidar
373.Başchir Elena metaloplastician
374.Dobre Zisu sudor
375.Başchir Pavel electrician
376.Croitoru Lucia profesoară
377.Arion Neculai funcţionar
378.Sturza Rodica arhitect
379.Dumitru Ion inginer
380.Ionaşcu Petre inginer
382.Dumitrescu Dumitru funcţionar
383.Puschiază Florica inginer
384.Puschiază Romulus funcţionar
385.Vespe Petra profesoară
386.Rădulescu Vasilica croitoreasă
387.Ghenea Ştefania contabilă
389.Ţucu Marin frezor
390.Matlac Doina matemat. Şef Sect.6AFDP Bucureşti
391.Enculescu Şerban inginer
392.Enculescu Silvia inginer
393.Costache Constantin muncitor
394.Onesciuc Anca inginer
395.Anghel Lucia funcţionară
396.Matlac Alexandru economist
397.Bulumac Lida muncitoare
398.Gheorghiu Lucian proiectant
399.Broască Elena funcţionară
400.Toader Ştefan inginer
401.Stavrositu Maria laborantă
402.Golinescu Mihaela inginer
401. Neacşu Ion tehnician
402. Tăutu Ileana asistent
403. Ştirbulescu Maria Arghira contabi
404. Gherghina Besciu Gheorghe tehnician
405. Gherghina Besciu Maria economist
406. Erdely Andrei inginer
407. Creangă Mihai ziarist
408. Frăţilă Victor inginer
409. Manolescu Ana farmacistă
410. Drăgotescu Dorina funcţionară
411. Petrovici Cornelia cercetător
412. Cotrubaş Victoria tehnician
413. Costinescu Mircea inginer
414. Baciu Vasile muncitor
415. Calinov Aniuta funcţionară
416. Ionescu Elena economistă
417.Teodorescu Ion electronist
418.Olteanu Tatiana sociolog
419.Niţu Liviu George inginer
420.Marinescu Alexandru tehnician
421.Murova Raca vânzătoare
422.Paul Elena Maria bibliograf
423.Ghiţă Ioana studentă
424.Luchian Silvia profesoară
425.Zaharia Margareta asistentă
426.Margine Maria asistenta
427.Margine Doina economistă
428.Micle Iulian funcţionar
429.Borbea Silvia economistă
430.Parnali Cornelia profesoară
431.Dumitrescu Anca inginer
432.Petescu Adrian medic
433.Stoicescu Victoria funcţionară
434.Marinescu Alexandru profesor
435.Paul Elena asistentă
436.Murova Elena muncitoare
437.Murova Elefteria casnică
438.Popescu Elena inginer
439.Niţu Liviu Gheorghe ofiţer
440.Pană Virginia Doina profesoară
441.Iliescu Elisabeta muncitoare
442.Samoilă Lucreţia economistă
443.Ghiţulescu Doina laborantă
444.Ghiţulescu Elena funcţionară
445.Rădulescu Gheorghe medic
446.Chiş Ana medic
447.Irimescu Alexandru profesor
448. Pârvulescu Georgeta medic
449. Popescu Maria funcţionar
450. Stănescu Olga Ruxandra inginer
451. Tudor Elena contabil
452. Tudor Gheorghe farmacist
453. Marincel Steluţa tehnician
454. Petrovici Olimpia profesoară
455. Sinek Ioana muncitoare
456. Iosif Gavrilă medic
457. Rozic Ştefania muncitoare
458. Stanciu Elena inginer
459. Maior Carmen profesor
460.Petrescu Nelu funcţionar
461.Stănescu Olga Ruxandra funcţionară
462.Pârvu Maria farmacistă
463.Erdely Andrei inginer
464.Stancu Irina funcţionară
465.Ghiţă Tănasie muncitor
466.Apostol Andrei inginer
467.Popescu Maria educatoare
468.Agapian Traian inginer
469.Minoescu Arelia economist
470.Petruţ Ana tehnician
471.Cristea Ion funcţionar
472.Pietroşe Ana casieră
473.Mureşan Petru medic
474.Ilie Gheorghe tehnician
475.Weighel Olimpia muncitoare
476.Weighel Dumitru tehnician
477.Pascu Maria tehnician
478.Pascu Mihai Rodica medic
479.Nichita Dumitru muncitor
480. Mihai Zoe Elisabeta profesoară
481.Carciu Lenuţa farmacistă
482.Mihalcea Gherghina profesoară
483.Guşe Petre tipograf
484.Marinescu Domnica muncitoare
485.Lazăr Maria profesoară
486.Pascu Maria laborantă
487.Constantinescu Dumitru profesor
488.Farcaş Aneta tehnician
489.Dascălu Nicolae inginer
490.Moldoveanu Iana tehnician
491.Gluşcă Tamara economistă
492.Bobârniche Maria muncitoare
493.Mărculescu Cristache ofiţer
494.Mărculescu Rita muncitoare
495.Cărataşu Lucia Sarmiza funcţionară
496.Slavu Gh. Ioan profesor
497.Farcaş Aneta inginer
498.Ciubotaru Valeriu muncitor
499.Ionescu Ion secretar
500.Iacovici Mihai inginer
501.Pietraru Gheorghe tehnician
502.Teodorescu Eugenia inginer
503.Teodorescu Alexandra economist
504.Ionescu Nicolae funcţionar
505.Turcu Maria casnică
506.Ionescu Felicia economist
507.Hagiu Elena laborantă
508. Căruţaşu Lucia Sarmiza profesoară
509. Laschiu Isabela arhitect
510.Ilie Florea funcţionar
511.Tache Stan inginer
512.Magda Irimia arhitect
513.Pârvu Maria economistă
514.Sudacevschi Dora laborantă
515.Florescu Mihai maistru
516.Cerchez Matei tehnician
517.Boian Ligia Ana contabilă
518.Blănaru Gheorghe contabil
519.Manoliu Claudiu profesor
520.Ionescu Kirata muncitoare
521.Oprescu Aurelian muncitor
522.Popescu Gheorghe profesor
523.Popovici Eva inginer
524.Florescu Mihai inginer
525.Stănescu Stelian economist
526.Moroşan Victor Mihai contabil
527.Timuş Mihai şofer
528.Racu Paraschiva economist
529.Racu Maria farmacistă
530.Vasilescu Elena profesoară
531.Gogu Gheorghe mecanic
532.Mereuţă George structurist aviaţie
2009: anul reformării României prin decomunizare, prin Dreptate şi Adevăr
ANEXĂ
PREZENTAREA APELULUI ÎN PRESA SCRISĂ
HotNews
26 ian.2009
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5360477-43-organizatii-civice-solicita-premierului-boc-declare-21-decembrie-23-august-zile-nationale-pentru-comemorarea-victimelor-comunismului.htm
43 de organizatii civice solicita premierului Boc sa declare 21 Decembrie si 23 August zile nationale pentru comemorarea victimelor comunismului
de Attila Biro HotNews.ro
Luni, 26 ianuarie 2009, 13:10 Actualitate | Politic
Cele 43 de organizatii sindicale si civice solicita premierului Boc sa declare 21 Decembrie – ‘Ziua memoriei victimelor comunismului in Romania’ si ziua de 23 August – ‘Ziua comemorarii victimelor nazismului si comunismului’. In apelul transmis Guvernului se mentioneaza ca in cele doua zile autoritatile ar trebui sa organizeze evenimente de comemorare a victimelor comunismului din Romania. Cele 43 de organizatii sustin ca in acest sens cabinetul Boc ar trebui sa emita doua ordonante de Guvern.
‘La implinirea a doi ani de la condamnarea crimelor comunismului de catre Presedintele Romaniei, precum si in anul comemorarii a 20 ani de la incredibilul masacru care a avut loc in timpul revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989, va cerem sa declarati prin doua Hotarari de Guvern, ziua de 21 Decembrie – ‘Ziua memoriei victimelor comunismului in Romania’ si ziua de 23 August – ‘Ziua comemorarii victimelor nazismului si comunismului’ asa cum cere si punctul 9 al Declaratiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul. Mentionam ca la 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin care a avut consecinte extrem de grave in istoria Romaniei’, se arata in solicitarea transmisa cabinetului Boc.
Ca argument se mentioneaza raportul Comisiei Tismaneanu prin care, in decembrie 2006, a fost condamant regimul comunist din Romania. Reprezentantii celor 43 de organizatii au prezentat si un model al Ordonantelor de Guvern prin care cele doua zile ar urma sa fie declarate de interes national.
‘Una dintre propunerile Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (raport publicat in 18 Decembrie 2006) este ‘desemnarea unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste’, se mentioneaza la articolul 1 al propunerii de ordonata prin care se declara zi de interes national, data de 21 decembrie.
In ceea ce priveste ziua de 23 august, se precizeaza ca, in 2004, cabinetul Nastase a reglementat tot printr-o Ordonanta de Guvern data de 9 Octombrie ‘Ziua Holocaustului in Romania’.
‘Romania are datoria morala sa nu uite ziua fatala in care s-a decis dezmembrarea ei de catre Hitler si Stalin, doi briganzi totalitari ai istoriei. Romania trebuie sa condamne ca ilegitim si criminal pactul dintre acestia, precum si consecintele acestuia. Este extrem de important sa se comemoreze in aceeasi zi victimele celor doua regimuri politice totalitare, similare din multe puncte de vedere. La 23 august 1939, nazismul si comunismul si-au dat mana, au semnat un pact de ‘neagresiune’ si au impartit ceea ce nu era al lor. Nazismul si comunismul au stabilit recordul de criminalitate in istoria omenirii: peste 110.000.000 de morti in doar cativa zeci de ani’, se mai arata in apelul trimis guvernului.
COTIDIANUL
19 Ian 2009
http://www.cotidianul.ro/sa_lichidam_naibii_mostenirea-70603.html
Să lichidăm naibii moştenirea!
Liviu Antonesei
Începând din noiembrie, dl Sorin Ilieşiu s-a adresat în repetate rânduri dlor Tăriceanu şi Boc, premieri succesivi, cerându-le, după modelul declarării zilei de 9 Octombrie ca ‘Ziua comemorării Holocaustului’, să fixeze data de 21 Decembrie drept ‘Ziua comemorării victimelor comunismului în România’ şi pe cea de 23 August ca ‘Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului’.
Un Desen de Devis GrebuPână la ora scrierii acestui articol, dl Ilieşiu n-a primit vreun răspuns. Probabil, dl Tăriceanu a fost ocupat cu campania electorală şi cu încheierea conturilor guvernării, iar dl Boc stă cu criza deasupra capului şi nu are vreme de reparaţii simbolice. Deşi, dacă mă uit că l-a trimis pe preşedinte să conducă recenta şedinţă de guvern şi apoi pe Valea Prahovei la întâlnirea cu parlamentarii PDL, parcă nu mi se pare chiar aşa ocupat!
Dar să las glumele. Ceea ce cere dl Ilieşiu este serios şi important. Chiar dacă domnia sa ar fi cerut aceste lucruri în nume propriu, tot ar fi meritat un răspuns. Dar o face în numele a aproape 300 de personalităţi importante ale României de azi, a peste 40 de organizaţii civice şi sindicale şi a mai bine de un milion de sindicalişti. Faptul că ultimii doi premieri ai României tratează această chestiune cu indiferenţă nu e doar lipsit de politeţe, ci de-a dreptul întristător. Ca şi cum nu ar dori să se implice în lichidarea, desigur simbolică, a moştenirii celor două fenomene istorice catastrofice, fascismul şi comunismul, care au făcut atât rău nu doar ţării noastre, ci şi Europei şi lumii întregi, atât prin modul în care au înţeles să guverneze popoarele, cât şi prin războiul dintre ele, la care în cele din urmă au ajuns – pentru că extremismele au pretenţii de exclusivitate.
Pentru cei care întreţin confuzia în presă şi pe forumuri, precizez că 23 August nu este data din 1944, ci aceea cu cinci ani înainte, din 1939, momentul semnării Pactului Ribbentrop-Molotov, de fapt Hitler-Stalin, deci înţelegerea prin care cele două extremisme politice au amânat confruntarea dintre ele, sacrificând puzderie de popoare din estul Europei, de la ţările baltice la Polonia şi România. De altfel, a fost propusă ca zi internaţională la întâlnirea de la Praga organizată de Vaclav Havel. Iar 21 Decembrie, ziua în care revolta de la Timişoara s-a extins la Bucureşti şi în alte oraşe, cauzând ‘helicopterizarea’ dictatorului, pare cea mai potrivită pentru a semnala finalul comunismului românesc, pentru a-i comemora victimele şi a-i denunţa ororile.
E de neînţeles de ce cei doi premieri au rămas surzi la acest Apel. Acum exact doi ani şi o lună, preşedintele, într-o atmosferă otrăvită de relicvele vii ale comunismului, a denunţat în Parlament caracterul criminal al comunismului. Un gest simbolic, ce ar fi trebuit urmat de câteva măsuri concrete. Până acum, în afara editării unui manual de istorie a comunismului, foarte bun de altfel, pe care l-am comentat aici, nu ştiu să se mai fi întâmplat ceva. Ceea ce cere Apelul nu costă bani, nu afectează bugetul, nu conduce la pedepsirea cuiva, nu vrea răzbunare. E un gest la fel de simbolic ca şi cel al condamnării comunismului, dar ar alina durerea apropiaţilor victimelor celor două regimuri criminale.
De ce nu vrem să lichidăm, simbolic, moştenirea acestora, nu pricep.
‘ALTERNATIVA’, Canada. Ştirea cea mai importantă:
http://www.alternativaonline.ca/
THE ALTERNATIVE / L’ALTERNATIVE
ANUL 7 Nr. 63 – IANUARIE 2009 – Editie electronica
Apel pentru ‘Ziua memoriei victimelor comunismului in Romania’ si ‘Ziua comemorarii victimelor nazismului si comunismului’
ACTUALIZARE: Apelul catre Primul Ministru a fost semnat seara aceasta si de Confederatia Nationala Sindicala ‘CARTEL ALFA’ (care cuprinde peste un milion de sindicalisti), nu doar de presedintele acesteia in nume peropriu, D-l Bogdan Iuliu Hossu. [ TEXTUL INTEGRAL AL APELULUI ]
ZIUA
POLITICA – vineri, 9 ianuarie 2009
http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-01-09&id=247625
Comemorarea victimelor comunismului
Societatea civila revine cu un nou apel catre premierul Emil Boc, prin care i se solicita acestuia sa emita doua Hotarari de Guvern prin care sa se instituie data de 23 august ca ‘Ziua comemorarii victimelor nazismului si comunismului’ si data de 21 decembrie ca ‘Ziua memoriei victimelor comunismului. In apelul semnat de 36 asociatii civice si sindicale si de 230 personalitati se arata semnificatia zilei de 23 august este aceea ca, in aceasta zi, in anul 1939, s-a semnat pactul Hitler-Stalin.
Initiatorii, Sorin Iliesiu, Vladimir Tismaneanu, Mihai Sora, Sorin Alexandrescu, arata ca s-a cerut din iunie 2008, prin Declaratia de la Praga, comemorarea zilei de 23 august. Declaratia a fost adoptata la initiativa mai multor personalitati europene, printre care Vaclav Havel si Vitautas Landberghis, fosti luptatori anticomunisti si fosti presedinti ai Cehiei, respectiv Lituaniei. De asemenea, ‘ziua memoriei victimelor comunismului’ a fost asumata de Parlamentul si presedintele Romaniei prin asumarea Raportului Final al Comisiei Tismaneanu.
Precedentul a fost creat prin adoptarea in 2004 a unei HG care stabileste Ziua Holocaustului. Printre semnatarii apelului se numara sindicalistii de la ALRO Slatina, combinatele Hunedoara, Galati, Cartel Alfa.
Alaturi de sindicalisti si fosti detinuti politici semneaza membri GDS ca Teodor Baconski, Victor Barsan, Magda Carneci, Andrei Cornea, Horia Patapievici, Ioan Stanomir, Rodica Culcer, Stere Gulea, Traian Ungureanu, Sorin Vieru, Serban Radulescu Zoner. Mai semneaza Dan C. Mihailescu, Denis Deletant, Tom Gallagher, surorile Coposu, Aurelian Craiutu, Valeriu Stoica, Alina Mungiu Pippidi si alte personalitati. In apel semnatarii mai arata ca nu au primit nici un raspuns de la fostul premier Tariceanu la solicitarile lor.
George SCARLAT
Articol disponibil la adresa
http://www.ziua.net/display.php?id=247625&data=2009-01-09
Romanian Tribune
ziarul românilor-americani editat la Chicago
Ultimele ştiri, 8 Ian.2009
ttp://www.romaniantribune.net/a3225_Apel_pentru_%E2%80%9EZiua_memoriei_victimelor_comunismului_in_Romania%E2%80%9D_si__%E2%80%9EZiua_comemorarii_victimelor_nazismului_si_comunismului%E2%80%9D.aspx
Editia 181 (Anul 7 Nr. 25) – 24 Decembrie 2008 ť ULTIMELE STIRI
Apel pentru ‘Ziua memoriei victimelor comunismului in Romania’ si ‘Ziua comemorarii victimelor nazismului si comunismului’ [ TEXTUL INTEGRAL AL APELULUI ]
COTIDIANUL
7 ianuarie 2009
http://www.cotidianul.ro/societatea_civila_cere_comemorarea_comunismului_pe_21_decembrie_si_23_august-69363.html
Societatea civilă cere comemorarea comunismului
pe 21 decembrie şi 23 august
07 Ian 2009 Izabela Niculescu
Peste 200 de personalităţi ale societăţii civile şi 36 de organizaţii îi cer premierului Boc să proclame ziua de 21 decembrie Ziua memoriei victimelor comunismului, iar pe cea de 23 august, Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului. Pe lista semnatarilor apare şi fostul general comunist Ioan Mihai Pacepa.
230 de personalităţi şi 36 de organizaţii civice şi sindicale, avându-i în frunte pe filozoful Mihai Şora, liderul Alianţei Civice Sorin Ilieşiu, politologul Vladimir Tismăneanu şi scriitorul Sorin Alexandrescu, revin cu un nou apel către premierul Emil Boc pentru ca Guvernul să declare ziua de 21 decembrie ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’, iar pe cea de 23 august – ‘Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului’. ‘Am intrat în anul 2009 când se împlinesc 20 de ani de la masacrul de reprimare şi deturnare a revoluţiei anticomuniste din România. În timp ce comunismul a căzut fără victime în toate celelalte foste ţări comuniste din Europa, în ţara noastră a fost un măcel de proporţii uriaşe.
Masacrul a fost înfăptuit în perioada 17-27 decembrie 1989. Conform Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, s-au înregistrat 1.104 morţi; 162 până la 22 decembrie 1989 şi 942 între 22 şi 27 decembrie 1989, masacrul fiind amplificat de şase ori începând din seara zilei de 22 decembrie, imediat după înlocuirea dictatorului Ceauşescu cu activistul comunist Ion Iliescu. Totodată, între 22 şi 27 decembrie 1989 s-au înregistrat peste 4.000 de răniţi, unii dintre ei mutilaţi pe viaţă.
La împlinirea a doi ani de la condamnarea crimelor comunismului de către preşedintele României şi la comemorarea a 19 ani de la incredibilul masacru care a avut loc în timpul revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989, vă cerem să declaraţi prin Hotărâri de Guvern ziua de 21 Decembrie – ŤZiua memoriei victimelor comunismului în Româniať şi ziua de 23 August – ŤZiua comemorării victimelor nazismului şi comunismuluiť aşa cum cere şi punctul 9 al Declaraţiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul (menţionăm că la 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin)’, se arată în apelul lansat de societatea civilă.
‘Domnule Prim-Ministru, vă solicităm să decideţi în primul rând ca preşedinte al Partidului Democrat-Liberal, care este un partid popular, membru al Partidului Popular European, şi care Ťconsideră că este nevoie de asumarea fermă a despărţirii de trecutul comunistť aşa cum scrie în programul politic al partidului pe care-l conduceţi. Domnule Prim-Ministru Emil Boc, ceea ce, pe bună dreptate, a făcut Guvernul României pentru comemorarea Holocaustului în România trebuie să facă şi pentru comemorarea crimelor comunismului. Aşa cum a fost posibilă declararea ŤZilei Holocaustului în Româniať prin Hotărâre de Guvern, trebuie să fie posibilă şi declararea zilelor memoriei victimelor comunismului şi nazismului. Domnule Prim-Ministru, cerem ca, în urma Hotărârii de Guvern pe care v-o solicităm, să fie comemorată întreaga perioadă a înfăptuirii incredibilului masacru, respectiv 17-27 decembrie 1989’, se mai arată în document, care mai conţine şi două proiecte ale celor două hotărâri d
e guvern ce ar trebuie emise în acest sens.
Printre alţii, pe lista semnatarilor mai apar Liviu Antonesei, Dragoş Paul Aligică, Teodor Baconsky, Dan-Silviu Boerescu, Ion Caramitru, Mircea Cărtărescu, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu – surorile lui Corneliu Coposu, Andrei Cornea, Denisa Comănescu, Aurelian Crăiuţu, Rodica Culcer, Dana Deac, Dennis Deletant, Tom Gallagher, Stere Gulea, Bogdan Iuliu Hossu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieş, Mihaela Miroiu, Alina Mungiu-Pippidi, Victor Neumann, Ion Mihai Pacepa, Horia-Roman Patapievici, Lia Roberts, Ioan Stanomir, Valeriu Stoica, Cristina Ţopescu sau Traian Ungureanu.
ZIUA
ACTUALITATE – miercuri, 31 decembrie 2008
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-12-31&id=247409&kword=boc
Boc solicitat sa comemoreze 23 august
Ziua de 21 decembrie ar putea fi proclamata ‘Ziua memoriei victimelor comunismului’, in timp ce ziua de 23 august ar putea fi ‘Ziua comemorarii victimelor nazismului si comunismului’, conform unei solicitari adresate premierului Emil Boc de catre societatea civila. 26 de organizatii neguvernamentale si sindicale, precum si personalitati ca Vladimir Tismaneanu, seful Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice, filosoful Mihai Sora, ii solicita premierului Boc sa declare ca zile comemorative datele mentionate. Intr-o scrisoare deschisa, semnatarii acestui apel sustin ca ‘Ceea ce a facut Guvernul Romaniei pentru comemorarea Holocaustului trebuie sa faca si pentru comemorarea crimelor comunismului. Asa cum a fost posibila declararea Zilei Holocaustului in Romania prin Hotarare de Guvern (HG), trebuie sa fie posibila si declararea, prin HG, a zilei memoriei victimelor nazismului si ale comunismului’. Autorii apelul
ui apreciaza ca in tara noastra a fost un macel de proportii uriase, in perioada 15-27 decembrie 1989.
Conform Raportului ‘Comisiei Tismaneanu’, s-au inregistrat 162 morti pana la 22 decembrie si 942 morti intre 22-27 decembrie, masacrul fiind amplificat de sase ori dupa inlocuirea fostului dictator Ceausescu cu fostul activist Iliescu, arata semnatarii scrisorii.
George SCARLAT
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=247409&data=2008-12-31
COTIDIANUL
29 Decembrie 2008
Societatea civilă vrea două sărbători pentru comemorarea victimelor comunismului
http://www.cotidianul.ro/societatea_civila_vrea_doua_sarbatori_pentru_comemorarea_victimelor_comunismului-68752.html
29 Dec 2008 Izabela Niculescu
Mai multe organizaţii nonguvernamentale îi cer premierului Boc să proclame data de 21 decembrie ‘Ziua memoriei victimelor comunismului’, în timp ce pe 23 august ar urma să fie comemorate victimele nazismului şi ale comunismului.
26 de organizaţii civice şi sindicale şi o serie de personalităţi ale vieţii publice româneşti printre care şeful Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, Vladimir Tismăneanu, filozoful Mihai Şora, Sorin Ilieşiu cer Guvernului condus de Emil Boc să declare 21 decembrie ‘Ziua memoriei victimelor comunismului în România’, iar pe cea de 23 august – ‘Ziua comemorării victimelor nazismului şi ale comunismului’.
‘Domnule prim-ministru Emil Boc, ceea ce a făcut Guvernul României pentru comemorarea Holocaustului trebuie să facă şi pentru comemorarea crimelor comunismului. Aşa cum a fost posibilă declararea ŤZilei Holocaustului în Româniať prin hotărâre de guvern, trebuie să fie posibilă şi declararea, prin hotărâre de guvern, a ŤZilei memoriei victimelor comunismului în Româniať.
Argumentul alegerii acestei zile este următorul: în timp ce comunismul a căzut fără victime în toate celelalte foste ţări comuniste din Europa, în ţara noastră a fost un măcel de proporţii uriaşe. Masacrul a fost înfăptuit în perioada 15-27 decembrie 1989.
Conform Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România s-au înregistrat 1.104 morţi; 162 până la 22 decembrie 1989 şi 942 între 22 şi 27 decembrie 1989, masacrul fiind amplificat de şase ori imediat după înlocuirea dictatorului Ceauşescu cu fostul activist comunist Ion Iliescu’, se arată în scrisoarea adresată şefului Guvernului.
ID: 1642464; Data: 2010-06-09 10:01:48; Slug: Social