Asociația 21Decembrie 1989
Vlad Stoicescu
Marţi, 09 Martie 2010
Ultimele documente desecretizate din dosarul Revoluţiei vor fi publicate în Monitorul Oficial. Filele conţin detaliile operaţiunilor efectuate de cadrele Ministerului Apărării în decembrie 1989 şi completează dosarele deja declasificate de Ministerul Admnistraţiei şi Internelor.
“Restanţier” rămâne doar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care refuză încă să scoată de la secret filele ce conţin “activitatea” instituţiei din perioada prăbuşirii dictaturii ceauşiste. “Cine a tras după 22 decembrie ’89” e mai aproape de un posibil răspuns.
“Am decis declasificarea ultimelor documente din dosarul Revoluţiei din decembrie 1989”, a declarat primul ministru Emil Boc, după şedinţa de Guvern de astăzi. Astfel, documentele care fuseseră clasificate cu calificativele secret de stat, secret şi strict secret vor putea fi consultate de avocaţii Asociaţei 21 Decembrie 1989, ONG-ul “responsabil” pentru presiunea exercitată asupra autorităţilor în chestiunea desecretizării.
Anul trecut, pentru a forţa instituţiile statului român să-i elibereze o copie a dosarului Revoluţiei, presedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 Teodor Mărieş a trecut prin 74 de zile de greva foamei. A reluat-o la în ianuarie 2010, ca semn de protest la adresa altei realităţi: deşi rechizitoriile Parchetului Militar i-au fost predate, mii de alte file clasate la “secret” rămăseseră în custodia exclusivă a statului.
Într-o declaraţie acordată EVZ, Teodor Mărieş a precizat că filele declasificate astăzi sunt ultimele venite pe filiera MApN şi că aşteaptă în continuare reacţia STS-ului. “Ies din greva foamei doar în momentul în care ultimele file desecretizate intră pe poarta asociaţiei”, a încheiat Mărieş.
Procurorul Dan Voinea, cel care s-a ocupat de rechizitoriile din dosarul 97/P/1990 (dosarul Revoluţiei), a declarat pentru EVZ că filele desecretizate conţin jurnalele acţiunilor de luptă ţinute de unităţile militare în timpul evenimentelor din decembrie 1989. “Ele sunt importante pentru ca ne indică modul în care au acţionat aceste unităţile, dar mai ales la comanda cui”, a precizat Voinea.
Revoluţia, scrisă de mână
La mijlocul lui ianuarie, Ministerul Administraţiei şi Internelor se conforma şi preda avocaţilor asociaţiei 158 de file declasificate. EVZ a scris la vremea respectivă despre detaliile ridicate la suprafaţă prin desecretizarea volumelor. Aflam atunci cum s-au distrus o serie de probe din perioada Revoluţiei sau cum au arătat, în ochii angajaţilor de la Interne, “teroriştii” din decembrie 1989.
La începutul lui februarie, şi ministerul lui Gabriel Oprea a anunţat că va scoate de la secret câteva mii de file care documentează evenimentele Revoluţiei. “În aceste documente, în jurnalele acţiunilor de luptă, în ordinele de zi pe unităţi se află proba scrisă a crimelor din decembie 1989” spunea la data anunţului procurorul Dan Voinea.
Restant a rămas, până în prezent, doar STS-ul care continuă să invoce „arhitectura statului român” în motivarea refuzului de a desecretiza filele evenimentelor de acum douăzeci de ani. Volumele „secrete” aflate în posesia Telecomunicaţiilor sunt extrem de importante, pentru că ele conţin traseul ordinelor din spatele operaţiunilor din decembrie 1989.
ENIGMA
Cine a tras după 22 decembrie 1989?
Povestea dosarului Revoluţiei are rădăcini adânci, după două decenii în care întrebările au rămas majoritare în raport cu răspunsurile. “Rezolvat” în septembrie 1995, când s-a invocat finalizarea urmăririi penale faţă de Nicolae şi Elena Ceauşescu şi alte persoane cu funcţii de conducere în PCR, dosarul a fost redeschis în decembrie 2004 de procurorul Dan Voinea. Lucrurile s-au mişcat însă extrem de încet, deşi, oficial, cercetările sunt aproape finalizate. Trimiterea în judecată a responsabililor pentru crimele din decembrie 1989 a rămas o chestiune marginală.
Filele declasificate în ultimele două luni urmează să fie folosite de reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 pentru formularea depoziţiilor în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, acolo unde se desfăşoară procesul Mărieş împotriva României. Mai exact, Teodor Mărieş a dat în judecată statul pentru tergiversarea soluţionării dosarului Revoluţiei. Printr-o solicitare a CEDO din iulie 2009, instituţiilor române li s-a cerut să pună la dispoziţia tuturor părţilor actele de cercetare efectuate în dosarul 97/P/1990, care conţine rechizitoriul evenimentelor din decembrie 1989.
Probleme majore s-au ivit în momentul în care Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale au invocat natura secretă a documentelor socilitate pentru a refuza solicitarea CEDO. Intrarea în greva foamei a lui Mărieş a pornit însă spirala declasificărilor.