Asociația 21Decembrie 1989

Impresionant cât de repede a răspuns noua conducere a IICCMER (Vladimir Tismăneanu, Preşedinte al Consiliului Ştiinţific, şi Ioan Stanomir, Preşedinte Executiv) Apelului primit la 1 martie din partea dlui Sorin Ilieşiu şi a numeroase organizaţii civice. Este o reacţie ce trebuie salutată cu toată căldura.

În aceeşi zi, 1 martie, petiţionarii sunt asiguraţi de către profesorul Tismăneanu: ”Contrar a ceea ce s-a spus (din neştiinţă, din grabă ori din alte motive), IICCMER va continua să acorde maximă importanţă mecanismelor represive care au instaurat şi au perpetuat regimul comunist în România.”

Şi mai încurajator, în ziua de 3 martie, un comunicat de presă semnat de profesorii Tismăneanu şi Stanomir, în numele IICCMER, reiterează vestea cea bună:  “În legătură cu punctele de vedere care au fost exprimate public în presă, puncte de vedere ce au sugerat că noua formă de organizare a IICCMER este una care va duce la blocarea oricărui efort de investigare a crimelor din trecutul comunist, ţinem să precizăm că principalul angajament pe care IICCMER şi-l va asuma şi onora este cercetarea riguroasă şi ştiinţifică, dincolo de partizanate politice, a intervalului istoric evocat, precum şi a consecinţelor dictaturii comuniste.”

Cascada de veşti bune continuă. Finalul comunicatului este de o fermitate exemplară:  “Nu este aşadar vorba nicicum de o restrângere a vreunei activităţi a IICCMER. Dimpotrivă, pe lângă continuarea consecventă a activităţilor actuale, s-a deschis posibilitatea analizei evenimentelor din decembrie 1989 şi ale anului 1990. Cum se ştie, această investigaţie este o cerinţă insistentă, urgentă şi legitimă a numeroase organizaţii ale societăţi civile.”

Aşadar, nu doar că atribuţiile instituţionale nu au fost ciuntite; dimpotrivă, au fost sporite. Excelent.

Sporite când şi de cine? De ce actorii politici ce pot spori asemenea atribuţii instituţionale nu au făcut-o încă din timpul mandatului dlui Marius Oprea? Pentru că era liberal?

Investigaţia pe care, pe bună dreptate, profesorii Tismăneanu şi Stanomir o numesc ”o cerinţă insistentă, urgentă şi legitimă” nu a fost cerută abia după ce Domniile lor au preluat conducerea institutului. Este cerută de foarte multă vreme – cu aceeaşi insistenţă, urgenţă şi legitimitate.

Cine a fost surd şi orb la zecile, dacă nu sutele de apeluri similare celui trimis dlor Tismăneanu şi Stanomir de dl Sorin Ilieşiu şi un număr impresionant de organizaţii civice; fie şi măcar în ultimi cinci, şase ani? Marius Oprea?

Cine trebuia să deblocheze nişte mecanisme înţepenite care să permită institutului să-şi exercite atribuţiile instituţionale; ba, să-l ajute chiar să facă şi mai mult? Marius Oprea?

De ce, aflat de ani buni sub patronajul aceloraşi actori politici, institutul condus de dl Marius Oprea nu a putut să “acorde maximă importanţă mecanismelor represive care au instaurat şi au perpetuat regimul comunist în România”? Din cauza dlui Marius Oprea?

Răspunsurile prompte şi ferme ale noii conduceri a institutului sunt salutare şi pentru că oferă ocazia unei discuţii publice, responsabile şi transparente în legătură cu cine şi de ce a blocat demersuri atât de importante.

Dacă vinovatul este dl Marius Oprea, să i se spună public şi limpede – iată pentru ce ai fost îndepărtat de la conducerea institutului. Sprijinul moral pe care l-a avut până acum din partea multora va dispare.

În eventualitatea că o asemenea dezbatere – transparentă, urgentă şi legitimă – va duce la concluzia că nu dl Oprea este vinovatul pentru înţepenirea unor pârghii desţepenite, ca prin minune, astăzi, nu va fi prea greu să pricepem unde se află vinovăţia.

În lipsa unei asemenea dezbateri, declaraţiile dlor Tismăneanu şi Stanomir declanşează o situaţie bizară.

Pe de-o parte, pun capat, salutar, neclarităţilor şi speculaţiilor în legătură cu activitatea viitoare a institutului, iar, pe de altă parte, deschid poarta unor nedumeriri legitime în legătură cu motivele pentru care, până acum, institutul nu a putut să facă nici tot ce şi-a propus, nici să răspundă apelurilor venite din partea organizaţiilor civice; şi nu doar din partea acestora.

Cred că avem în faţă două răspunsuri. Numai o dezbatere purtată în totală transparenţă ne poate ajuta să alegem răspunsul corect:

1. Dl  Marius Oprea a fost îndepărtat din motive de incompetenţă, insuficentă folosire a atribuţiilor instituţionale şi lipsă de reacţie la apeluri urgente şi legitime ale societăţii civile

2. Îndepărtarea dlui Marius Oprea a fost o epurare (adaug pleonasticul din motive politice), constituind doar finalul unei politizări de lungă durată ce a împins institutul  în situaţia de a fi preluat printr-o clasică hostile takeover.

Ne bucură să aflăm că s-a dat undă verde investigaţiilor şi cercetărilor atât de necesare, dar ar fi bine să înţelegem cine şi de ce a poprit până acum miraculos eliberata undă.

În sfârşit, urmăm IICCMER mult succes. Izbânzile profesionale ale institutului vor fi şi victoriile celor ce produc banul public.