Asociația 21Decembrie 1989

PROCLAMATIA

PENTRU DECOMUNIZAREA ROMANIEI¹

Reformarea Romaniei postcomuniste si reconcilierea nationala sunt posibile numai prin decomunizare.

1.0. Avand in vedere ca:

1.1. La 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Hitler-Stalin (cunoscut ca Pactul Ribentropp-Molotov) care prevedea intr-un protocol secret interesele sovietice de a anexa tarile baltice, estul Poloniei si teritoriul romanesc Basarabia;

1.2. In iunie 1940, prin ultimatumul Guvernului sovietic care a amenintat cu invazia armata imediata, Romania a fost fortata sa cedeze nu numai Basarabia, dar si nordul Bucovinei si tinutul Hertei, ultimele doua neapartinand niciodata Rusiei;

1.3. Cedarea acestor teritorii a fost “oficializata” de Tratatul de pace de la Paris din 1947 ca urmare a tradarii intereselor nationale de catre puterea comunista impusa in Romania de armata de ocupatie sovietica;

1.4. Teritoriile romanesti ocupate de Uniunea Sovietica au o suprafata de 44.000 km², fiind locuite in momentul cedarii de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici romani; dupa cedare, acestia au fost supusi deznationalizarii fortate, persecutiilor etnice, deportarii (inclusiv in lagare de munca in Siberia), asasinatelor in masa, precum si altor forme de exterminare; teritoriile romanesti au fost masiv colonizate cu populatii alogene;

1.5. Insula Serpilor, teritoriu romanesc din Marea Neagra, a fost anexata printr-un alt abuz, in anul 1948, de Uniunea Sovietica.

1.6. Presedintele si Parlamentul Romaniei au datoria morala si dreptul legitim sa condamne Pactul Hitler-Stalin si consecintele lui ca ilegitime si criminale.

1.7. Presedintele si Parlamentul Romaniei vor actiona pentru:

1.7.1. condamnarea, de catre forurile competente internationale, a Pactului Hitler-Stalin si a consecintelor lui ca ilegitime si criminale.

1.7.2. reunificarea legitima cu Romania a teritoriilor romanesti anexate abuziv de fosta Uniune Sovietica (Basarabia, Nordul Bucovinei, tinutul Hertei si Insula Serpilor) in cadrul Uniunii Europene si cu acordul forurilor competente internationale, in acelasi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990.

1.7.3. despagubirea morala si materiala a Romaniei fata de crimele, faradelegile si abuzurile comise de Uniunea Sovietica impotriva Romaniei si a cetatenilor ei, nivelul si modalitatile de despagubirie urmand a fi stabilite de o comisie mixta patronata de foruri competente internationale.

1.8. Parlamentul, sustinut de Presedintele Romaniei, va adopta punctul 9 al Declaratiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul, prin care se cere „stabilirea datei de 23 August, data semnarii pac­tu­lui dintre Hitler si Stalin – cunoscut ca Pactul Ribben­trop-Molotov, ca zi comemorativa a victimelor regi­murilor­ nazist si comunist”.

2.0. Parlamentul Romaniei, in consens cu Presedintele Romaniei, avand sustinerea UE si NATO – interesate de o Romanie decomunizata, va adopta o declaratie explicita de asumare a urmatoarelor documente:

2.1. Discursul din 18 Decembrie 2006 al Presedintelui Romaniei in fata Camerelor reunite ale Parlamentului, discurs devenit act oficial al statului roman pentru condamnarea regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal in baza Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (CPADCR).

2.2. Declaratia de la Praga din 3 iunie 2008 privind constiinta morala europeana si comunismul.

3.0. Parlamentul si Guvernul, in consens cu Presedintele Romaniei, avand sustinerea UE si NATO – interesate de o Romanie decomunizata, au datoria sa adopte cat mai curand posibil legile decomunizarii, din urmatoarele considerente:

3.1. Poporul roman a respins totalmente comunismul inainte ca acesta sa-i fie impus prin forta armata de catre Uniunea Sovietica. Dintre toate tarile europene, Romania interbelica a fost tara cu cei mai putini comunisti raportat la numarul populatiei. La 23 august 1944, PCR avea numai 80 de membri in Bucuresti si mai putin de 1000 in intreaga tara. Mentionam ca in 1938 Romania avea 316 710 km² si 19.933.802 locuitori. Inainte de sovietizare, comunistii reprezentau sub 0,005% din populatia Romaniei.

3.2. Comunismul a fost impus impotriva vointei poporului roman exprimata la alegerile din noiembrie 1946 castigate in realitate cu o majoritate covarsitoare de opozitia anticomunista care a obtinut intre 70% si 90% din voturi, comunistii inversand rezultatul oficial.

3.3. Poporul roman a indurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de intreaga comunitate internationala.

3.4. Dintre statele europene, Romania a avut cel mai mare numar de detinuti politici raportat la numarul populatiei (intre 500.000 si 2.000.000) si cea mai infricosatoare politie politica – Securitatea.

3.5. Dintre toate fostele tari comuniste din Europa, doar in Romania s-au inregistat victime la caderea comunismului. Nu au fost doar cateva victime, ci a fost un urias masacru – peste 1200 de morti si peste 4800 de raniti.

3.6. Conform Raportului final al CPADCR, “comunismul a cazut doar oficial la 22 decembrie 1989. Neoficial, structuri, dar mai ales metode si mentalitati comuniste au continuat sa existe sub diferite forme, unele extrem de grave (…) : a) reprimarea manifestatiilor anticomuniste din perioada decembrie 1989 – aprilie 1990; b) diversiunea etnica de la Targu-Mures din martie 1990; c) reprimarea manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii din Bucuresti (…); d) „mineriadele” din 1991 si 1999. Toate acestea au fost diversiuni si manifestari tipic comuniste”. Majoritatea vinovatilor nu au fost judecati pana in prezent. Dimpotriva, ei au devenit personalitati publice si politice, infestand de aproape 20 de ani societatea romaneasca.

3.7. Reforma morala nu a fost posibila din cauza nejudecarii masacrului din timpul revolutiei anticomuniste precum si a fratricidului din iunie 1990 impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Marea coruptie a aparut si s-a mentinut inclusiv datorita nejudecarii acestor crime.

3.8. O parte din clasa politica s-a facut vinovata de complicitate morala cu autorii masacrului din decembrie 1989 si a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima si a deturna caracterul anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989. Acum, cand Romania este membra a NATO si UE, aceasta revolutie trebuie terminata si se cuvine sa devina “de catifea”.

3.9. In 18 Decembrie 2006, regimul comunist din Romania a fost condamnat ca ilegitim si criminal de catre seful statului in fata Camerelor reunite ale Parlamentului, prin discursul devenit act oficial al statului roman, in baza Raportului final al CPADCR, document edificator si incontestabil, sintetic si analitic (care insumeaza 660 de pagini) elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experti in domeniile abordate. Actul condamnarii comunismului este inceputul renasterii morale a Romaniei si al reconcilierii nationale, cel mai important act din istoria postcomunista a tarii noastre alaturi de aderarea la NATO si integrarea in UE, un exemplu pentru condamnarea internationala a regimurilor comuniste.

4.0. Legile decomunizarii Romaniei²:

4.1. Legea cercetarii prin Justitie a crimelor istoriei recente a Romaniei. Finalizarea urgenta a cercetarilor justitiei referitoare la masacrul din decembrie 1989 si fratricidul din iunie 1990 comis impotriva manifestantilor anticomunisti, a societatii civile, a partidelor istorice si a presei independente. Cercetarea prin justitie a urmatoarelor evenimente: reprimarea revoltei muncitoresti din Valea Jiului, 1977, reprimarea revoltei anticomuniste din Brasov, 1987; diversiunea etnica din Targu-Mures, 1990; mineradele din 1990, 1991, 1999. Desecretizarea imediata a arhivelor lamuritoare fata de aceste evenimente.

4.2. Legea recunoasterii caracterului anticomunist al revolutiei incepute in decembrie 1989; recunoasterea Proclamatiei de la Timisoara (martie 1990) si a manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti (aprilie-iunie 1990) ca momente reprezentative ale revolutiei.

4.3. Legea lustratiei anticomuniste.

4.4. Legea declararii crimelor si abuzurilor regimului comunist ca fiind crime impotriva umanitatii si imprescriptibile juridic.

4.5. Legea interzicerii si pedepsirii actelor de apologie a regimului comunist.

4.6. Legea anularii sentintelor de condamnare politica emise de justitia comunista dupa principiile luptei de clasa intre anii 1945–1989; anularea condamnarilor la moarte a celor care au au dat pe fata criminalitatea comunismului; abrogarea prevederilor decretului lui N.Ceausescu din 1988 referitor la crimele politice.

4.7. Legea pentru reinhumarea victimelor comunismului ingropate in gropi comune.

4.8. Legea recunostintei fata de luptatorii anticomunisti, fata de fostii detinuti politici; majorarea semnificativa a pensiilor acestora si acordarea de gratuitati.

4.9. Legea reducerii la minimum a pensiilor responsabililor pentru crimele comuniste: fosti activisti comunisti din nomenclatura PCR, fosti conducatori si tortionari ai Securitatii, fosti conducatori ai Militiei, ai Ministerului de Interne si ai „Justitiei” comuniste.

4.10. Legea desecretizarii si deschiderii arhivelor comuniste si postcomuniste; garantarea accesului liber si neingradit la aceste arhive; transferul urgent al acestora la CNSAS sau la Arhivele Nationale; publicarea pe internet a arhivelor; trecerea Arhivelor Nationale in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor.

4.11. Legea impotriva distrugerii, manipularii, falsificarii, ascunderii sau sustragerii de documente din arhivele comuniste si postcomuniste; urmarirea penala a faptuitorilor.

4.12. Legea restituirii arhivelor confiscate abuziv (arhivele cultelor religioase, arhivele sioniste s.a.).

4.13. Legea reparatiilor fata de fosti cetateni romani exilati sau „vanduti” in perioada comunista.

4.14. Legea prezentarii adevarului referitor la perioada precomunista, comunista si postcomunista in manualele scolare si cursurile universitare de istorie.

4.15. Legea pentru instituirea Zilei Memoriei Victimelor Comunismului, pentru infiintarea in Bucuresti a Muzeului Dictaturii Comuniste, pentru construirea in centrul capitalei a Monumentului Victimelor Comunismului.

4.16. Legea cercetarii prin Justitie a reconsolidarii oligarhiei securisto-comuniste in Romania postcomunista. Confiscarea de catre stat a averilor dobandite prin frauda.

4.17. Legea cercetarii prin Justitie a privatizarilor facute de oligarhia securisto-comunista care a acaparat puterea economica in Romania. Confiscarea de catre stat a fostelor bunuri ale statului privatizate fraudulos si reprivatizarea acestora in beneficiul exclusiv al poporului roman.

5.0. Solicitam Presedintelui Romaniei sa ceara poporului sa-si exprime vointa cu privire la adoptarea dezideratelor si legilor decomunizarii Romaniei, precum si a condamnarii Pactului Hitler-Stalin si a consecintelor lui ca ilegitime si criminale, printr-un referendum organizat cat mai curand posibil.

5.1. Solicitam Presedintelui Romaniei, Parlamentului, Guvernului, organizatiilor nonguvernamentale, sindicatelor, tuturor cetatenilor, mass-mediei, sa se solidarizeze in jurul idealurilor Proclamatiei pentru decomunizarea Romaniei.

5.2. Facem apel la Uniunea Europeana, Consiliul Europei, Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Organizatia Natiunilor Unite, Curtea Internationala de Justitie a Natiunilor Unite, sa actioneze pentru decomunizarea Romaniei.

Bucuresti, 23 August 2008 – la 69 de ani de la semnarea Pactului Hitler-Stalin de la Moscova

Sorin Iliesiu – initiator, vicepresedintele Aliantei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea nationala si internationala a comunismului http://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

Vladimir Tismaneanu – presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania

Mihai Sora – scriitor

Asociatia 21 Decembrie 1989, Teodor Maries – Presedinte

Blocul National al Revolutionarilor 1989, George Costin – Presedinte executiv

Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timisoara, dr.Traian Orban - Presedinte

Fundatia Memoria – filiala Arges [Experimentul Pitesti], prof.univ.dr Ilie Popa – Presedinte

Fundatia Corneliu Coposu, Rodica Coposu si Flavia Balescu

Seniorii Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

Fundatia Culturala Timpul, Iasi, Liviu Antonesei – Presedinte

Asociatia Cives, Ioan Rosca – Presedinte

Grupul de actiune Noii Golani

Consiliul Mondial Roman, Stefana Bianu - Vicepresedinte

Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Daniela Soros - Vicepresedinte

Asociatia Romanilor din Australia, Mihai Maghiaru – Presedinte

Organizatia internationala a luptatorilor pentru apararea drepturilor omului, Ionel Lesu – Presedinte

Sindicatul National al Taranilor si al Proprietarilor Romani, Dan Draghici – Presedinte

Asociatia Europeana a Cadrelor Didactice – Sectiunea Nationala Romania, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Presedinte

Asociatia Scriitorilor Romani si Germani din Bavaria, Radu Barbulescu – Presedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Presedinte

L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Presedinte

Organizatia Neguvernamentala Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Presedinte

Consiliul Roman American, Neculai Popa - Presedinte

Asociatia Copiilor Revolutiei, Catalin Giurcanu – Presedinte

Asociatia Adevar si Dreptate, Nicolae Banutoiu – Presedinte

Asociatia Apolitica “Societatea Targoviste”, Ilie Petre Stirbescu – Presedinte

Fundatia Redarea Istoriei, jurist Paun Gabriel Virgil – Presedinte

Fundatia Ioan Barbus, Anca Maria Cernea - Presedinte

Federatia nationala Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Presedinte

Grupul vaduvelor de eroi martiri

1. “Proclamatia pentru decomunizarea Romaniei” din 23 August 2008 a fost adoptata de cei aproape 400 de delegati la congresul Partidului National Taranesc Crestin-Democrat din 24 August 2008, partid afiliat la Internationala Crestin Democrata in 1987, in timpul dictaturii comuniste cand se afla in clandestinitate.

2. Majoritatea legilor decomunizarii sunt propuse de Raportul final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006). Legile decomunizarii sunt, de asemenea, in spiritul urmatoarelor documente: Proclamatia de la Timisoara (martie 1990), Proclamatia pentru Romania (aprilie 2005), Apelul pentru Romania (iunie 2005), Rezolutia nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Apelul pentru condamnarea comunismului (martie 2006), Discursul din 18 Decembrie 2006 al Presedintelui Romaniei in fata Camerelor reunite ale Parlamentului pentru condamnarea regimului comunist din Romania ca ilegitim si criminal in baza Raportului final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (decembrie 2006), Apelul catre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European (martie 2007), Apelul pentru Adevar (ianuarie 2008), Rapoartele Comisiei Europene privind Romania (2007, 2008), Declaratia de la Praga privind constiinta morala europeana si comunismul (iunie 2008)