Dosarele Revoluţiei de la Timişoara pot fi accesate de oricine, oricând. Cel care le-a adus acasă şi le-a făcut cadou timişorenilor, chiar de Ziua Naţională, este Teodor Mărieş.
Parchetul General, obligat de C.E.D.O. să-i pună la dispoziţia lui Mărieş dosarele Revoluţiei şi ale Mineriadei
Special | 6 – 9 decembrie 2012 | Oana DIMA
Teodor Mărieş este omul pe care mulţi timişoreni îl cunosc din postura de revoluţionar. Pe care şi mai mulţi îl ştiu acum din postura de candidat în Colegiul 1 Senat Timişoara. Pe care şi unii, şi alţii îl cunosc însă ca fiind omul care a făcut de trei ori greva foamei. Şi nu o zi, două. De fiecare dată mai mult de 70 de zile. Şi nu pentru a cere ceva pentru el, ci pentru a obţine documentele din dosarele Revoluţiei din Decembrie 1989 şi ale Mineriadei din 1990, care n-au ajuns în instanţă.
Tot Teodor Mărieş este omul care a cerut Curţii Europene a Drepturilor Omului acces la dosarele instrumentate de generalul magistrat Dan Voinea şi ferecate ulterior de Secţia Civilă a Parchetului General. Adică, dosare netrimise în judecată, deşi vizau oameni care au instigat la crime după 22 Decembrie 1989 – deşi pare bizar, după această dată, când România era deja eliberată oficial de comunism, s-a produs genocidul, nu înainte. Iar C.E.D.O. i-a dat dreptate lui Teodor Mărieş şi a decis ca Asociaţia “21 Decembrie 1989”, pe care acesta o conduce, să aibă acces la dosare, obligând astfel Parchetul General să-i pună la dispoziţie copii după toate documentele.
O altă decizie luată de C.E.D.O., care ar putea schimba radical datele problemei, este redeschiderea tuturor dosarelor, dat fiind faptul că infracţiunea de omor a devenit imprescriptibilă.
Dosarul “Lotului II Timişoara” continuă. La C.E.D.O.
Generalul magistrat (rez.) Romeo Bălan, este cel care a instrumentat o parte din dosarele Timisoarei, care pot fi citite acum pe Internet. Altele au fost instrumentate de generalul magistrat (rez.) Dan Voinea, cel care a descoperit că cenuşa celor ucişi în Timişoara şi incineraţi în Bucureşti a fost aruncată la o groapă de gunoi de lângă Capitală. “Înfruntându-şi şefii din 1991 (generalii Ulpiu Cherecheanu şi Mugurel Florescu, apropiaţii lui Ion Iliescu), Dan Voinea i-a însoţit pe timişoreni, veniţi la miting în Bucureşti, la groapa de gunoi, să le arate unde a descoperit cenuşa celor ucişi la Timişoara în zilele de 16 – 19 Decembrie 1989”, spun realizatorii site-ului www.dosarelerevolutiei.ro.
La rândul său, Romeo Bălan declară, într-un mesaj postat pe acest site, că pentru victimele Revoluţiei din Timişoara au fost trimise în judecată mai multe persoane care au organizat şi coordonat represiunea brutală, a manifestanţilor împotriva regimului de dictatură.
Într-un prim dosar, cunoscut ca “Lotul I Timişoara” sau “Lotul celor 24”, au fost trimişi în judecată reprezentanţii fostului Partid Comunist, în frunte cu Coman Ion, membru al C.P.Ex., prim-secretarul de judeţ, Bălan Radu, şi secretarii Comitetului Central, Matei Ilie şi Pacoste Cornel. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată cei din conducerea fostului Minister de Interne, implicaţi în reprimare atât de pe plan central, cât şi local. Generalul de securitate Matei Emil, alături de câţiva ofiţeri de miliţie şi securitate au fost inculpaţi pentru deschiderea focului soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi, inclusiv pentru sustragerea şi incinerarea cadavrelor celor ucişi. Nu au mai apucat a fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foşti şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei. Primii doi şi-au pierdt viaţa în urma prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti, iar ultimul s-a sinucis într-o celulă la Penitenciarul Timişoara. Toţi au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de genocid sub diferite forme de participare. Judecata a început în martie 1990 şi s-a încheiat în noiembrie acelaşi an, când s-a dispus restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, inclusiv pentru inculparea altor persoane din Ministerul Apărării. Hotărârea de restituire a fost respinsă, iar judecata a continuat la Secţia Militară a Curţii Supreme de Justiţie, din aprilie până în decembrie 1991.
Prin schimbarea încadrării juridice în omor deosebit de grav au fost condamnaţi la pedepse de peste 15 ani de închisoare Coman Ion, Bălan Radu, Pacoste Cornel şi ofiţerii de securitate şi miliţie Popescu Ioan, Sima Traian, Deheleanu Ion, Corpodeanu Ioan şi Veverca Iosif. La data condamnării, generalul de securitate Macri Emil era deja decedat, iar ofiţerii de miliţie implicaţi în sustragerea şi incinerarea victimelor au beneficiat de un decret de amnistie adoptat de noua putere politică în ianuarie 1990. Sentinţa a rămas definitivă de-abia în iunie 1997, când s-a judecat recursul şi a mai fost condamnat Matei Ilie, alături de ceilalţi nominalizaţi. Între timp, însă, decedase şi Bălan Radu.
În decembrie 1997 au fost trimişi în judecată şi responsabilii din M.Ap.N., respectiv generalii Stănculescu Victor Atanasie şi Chiţac Mihai, iar faţă de generalul Guşă Ştefan s-a dispus soluţie de netrimitere în judecată, întrucât acesat murise în 1994. Judecarea “Lotului II Timişoara”, respectiv a generalilor M.Ap.N., a parcurs două cicluri procesuale. În 1999 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani închisoare, hotărâre rămasă definitivă în 2000. Împotriva acestor hotărâri a fost declarat recurs în anulare de către procurorul general al României, care a fost admis şi s-a reluat judecata. În 2007, însă, generalii au fost condamnaţi din nou la aceeaşi pedeapsă, pentru omor deosebit de grav, soluţie ce a rămas definitivă în 2008. “Toate documentele procesului Stănculescu-Chiţac au fost obţinute prin eforturile preşedintelui Asociaţiei «21 Decembrie» Bucureşti, dl. Teodor Mărieş, şi acesta le-a făcut publice”, mai spune Romeo Bălan.
De pe acest site nu lipsesc documentele privind dosarul Calea Lipovei, în care au fost condamnaţi pentru omor deosibit de grav generalul Rotariu Constantin şi ofiţerii Păun Ioan şi Gheorghe Constantin, toţi din M.Ap.N., responsabili de victimele înregistrate în acel cartier al Timişorii.
Asociația 21Decembrie 1989