Asociația 21Decembrie 1989
TIMPOLIS / ediţia 16-19 februarie 2012
Legea lustraţiei, rătăcită în Parlament?
După ce Societatea “Timişoara” spune că întârzierea dezbaterii în Parlament a trei legi, printre care şi Legea lustraţiei, pune în pericol viaţa lui Teodor Mărieş, aflat de peste 85 de zile în greva foamei, am încercat să vedem ce a cauzat blocajul. Surpriza a fost mare : Legea lustraţiei nu este nici la Senat, nici la Camera Deputaţilor…
Legi trecute sub tăcere
Societatea “Timişoara” îşi declară profunda îngrijorare că apelul la dialog lansat de Teodor Mărieş, membru al acestei societăţi, nu s-a concretizat până acum, în ciuda promisiunilor reprezentanţilor la vârf ai Puterii. Este vorba despre trei puncte ale petiţiei formulate de Asociaţia “21 Decembrie” care sunt, de fapt, tot atâtea iniţiative legislative aflate în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, spun reprezentanţii Societăţii “Timişoara”.
Cele trei legi (respectiv Legea lustraţiei, Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii din Revoluţia ’89, şi Legea imprescribilităţii crimelor) rămase fără explicaţii şi motivaţii serioase în sertarele comisiilor Camerei Deputaţilor, unele, de mai mult de un an, l-au determinat pe Teodor Mărieş să intre din nou în greva foamei. Deşi demersul său a început pentru Legea recunoştinţei, ulterior adăugat în obiectiv şi celelalte două legi pentru care a mai luptat în ultimii ani. “Suntem, cu toţii, responsabili de starea gravă în care se află un membru al Societăţii «Timişoara», acum în a 85-a zi de grevă a foamei (calculată pentru ziua de luni, 13 februarie – n.r.). De neînţeles este că întârzierea cu care deputaţii vor analiza aceste trei legi (şi este vorba de dezbaterea lor, nu de adoptarea lor necondiţionată) – întârziere care pune în mare pericol viaţa unui om – nu are nicio justificare logică, ele fiind legi rezultate din dialogul (pe parcursul mai multor ani, în unele cazuri) dintre partidele aflate acum la guvernare (şi nu numai), pe de o parte, şi societatea civilă pe de altă parte”, declară membrii Societăţii “Timişoara”.
Societatea “Timişoara” : “Cu amendamentele noastre, Legea lustraţiei arată superconstituţional”
Una dintre aceste legi este Legea lustraţiei care, după întoarcerea sa de la Curtea Constituţională, trebuie din nou revăzută şi supusă votului plenului Camerei Deputaţilor. “Votul asupra legii este o obligaţie a Parlamentului, pe care acesta, mai devreme sau mai târziu, trebuie să o îndeplinească”, avertizează Societatea “Timişoara”. Reprezentanţii acestei organizaţii afirmă că nu înţeleg de ce noua Lege a lustraţiei, cu amendamentele depuse de Societatea “Timişoara” şi Asociaţia “21 Decembrie” (amendamente ce răspund, pe deplin, cerinţelor formulate de Curtea Constituţională), nu poate fi analizată în următoarele câteva zile de către Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. “În criza morală în care se găseşte societatea românească, Legea lustraţiei este, din nou, extrem de actuală. Cerem în mod insistent conducerii Camerei Deputaţilor să ia imediat în dezbatere cele trei legi şi să adopte, fără o nouă întârziere, Legea lustraţiei”, mai cere Consiliul de conducere al Societăţii “Timişoara”.
Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, spune că, după ce a fost declarată neconstituţională, Legea lustraţiei trebuia modificată în conformitate cu Constituţia României şi votată din nou, dar nu s-a întâmplat nimic.“Înţelegem că au fost alte priorităţi, dar mereu sunt probleme şi asta nu înseamnă că legile nu mai trebuie dezbătute. Cu amendamentele făcute de noi la lege, Legea lustraţiei arată superconstituţional, iar deputaţii şi senatorii nu mai intră în lege, deci nu ar mai trebui să aibă o problemă cu asta. Trebuie votată într-un fel sau altul, trebuie dezbătută la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, după ce a fost la Senat, anul trecut”.
“Superconstituţional”, dar de negăsit
Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, spune că nu cunoaşte nimic despre situaţia acestei legi, pentru că aceasta nu a ajuns din nou pe masa deputaţilor, după ce fusese declarată neconstituţională. “Legea Lustraţiei nu a intrat într-un blocaj la noi, pentru că se află la Senat, nu e la Cameră. Pe de altă parte, Legea imprescribilităţii crimelor nu e blocată, e la Cameră şi i se va da drumul. Legea recunoştinţei e încă în dezbatere”, ne-a declarat Roberta Anastase.
În replică, Florian Mihalcea spune că Legea lustraţiei nu poate fi încă la Senat, din moment ce aceasta a fost respinsă în 26 aprilie 2011 de Senat şi trimisă la Camera Deputaţilor, Societatea “Timişoara” depunând amendamente la lege, în luna mai, la Comisia Juridică. “Dacă Legea lustraţiei nu s-ar fi aflat la Camera Deputaţilor, domnul Buda (Daniel Buda, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor – n.r.)nu mi-ar fi putut accepta amendamentele la lege, e logic. Deci, legea se află la Camera Deputaţilor. Poate, doamna Anastase nu cunoaşte acest lucru”, mai spune Florian Mihalcea.
Contactată din nou, Roberta Anastase şi-a susţinut primul punct de vedere : “Am făcut verificări şi nu e la noi. Este însă o problemă cu legile care sunt declarate neconstituţionale, pentru că fără o procedură regulamentară nu se poate face o dezbatere a lor, trebuie găsită o modalitate în care ar putea intra”.
În încercarea de a afla unde se află, totuşi, Legea lustraţiei, l-am contactat şi pe preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda. După ce ne-a solicitat să revenim cu un telefon, motivând că legătura telefonică este proastă şi nu aude bine, nu a mai răspuns la telefon…
Teodor Mărieş, în a patra grevă a foamei
Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie” a intrat în cea de a patra grevă a foamei, la jumătatea lunii noiembrie 2011, când li s-a alăturat revoluţionarilor timişoreni, cerând respectarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martir şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989 : ”Sunt solidar cu copiii eroilor martir din Decembrie 1989, precum şi cu luptătorii remarcaţi prin fapte deosebite în Revoluţia română. Eroii martir şi luptătorii remarcaţi au fost în primele rânduri, asumându-şi toate riscurile pentru înlăturarea dictaturii şi cucerirea Libertăţii. Recunoştinţa nu are termen de expirare. Legea Recunoştinţei trebuie respectată”.
