Asociația 21Decembrie 1989

Urmăriți-ne pe:

Tanchistu ce a intrat în baricadă în 21 decembrie 1989 – Dumitru Iliescu – un criminal

Cine este generalul care i-ar fi promis lui Hrebenciuc că îl protejează informativ de anchetele DNA. Miza: un loc de muncă la stat pentru fiica lui

 

de Biro ATTILA

Publicat la: 20.10.2014 17:20 Ultima actualizare: 20.10.2014 19:20

 

În noul dosar în care Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru trafic de influenţă, apre şi numele fostului şef al SPP, Mitică Iliescu. Fostul general este cel despre care DNA spune că i-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc că va afla dacă este sau nu interceptat şi în ce dosare este anchetat. În schimbul acestor informaţii, Hrebenciuc urma să facă demersuri ca fiica lui Iliescu să fie angajată într-o funcţie publică. Mitică Iliescu este cunoscut drept un apropiat al fostului senator PSD Cătălin Voicu, dar şi unul dintre generalii care au gravitat în jurul lui Ion Iliescu.

DNA susţine că Viorel Hrebenciuc a încercat să afle informaţii despre achetele Direcţiei care îl priveau pe el. În acest sens, Hrebenciuc ar fi apelat la un fost şef al unei structuri de informaţii. Surse judiciare au explicat pentru gândul că fostul şef este Dumitru Iliescu, cunoscut drept Mitică Iliescu, fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază.

Concret, Hrebenciuc era interesat să afle dacă DNA sau SRI au solicitat mandat de interceptare pe numele său. În acest scop, procurorii susţin că Iliescu ar fi apelat la rândul său la un angajat DNA şi că i-ar fi transmis lui Hrebenciuc că este interceptat. În schimbul acestor informaţii, intermediarul Mitică Iliescu i-ar fi cerut lui Hrebeneciuc să îi angajeze fiica într-o funcţie publică. Tot în contul informaţiilor furnizate, Hrebenciuc a promis că „va interveni pe lângă diverse persoane influente (printre care şi un funcţionar public, asupra căruia a lăsat să se creadă că are influenţă), pentru a le determina să  menţină în funcţie o anumită persoană, funcţionar în cadrul Fondului Naţional de Garantare”.

Acelaşi Mitică Iliescu i-a mai cerut lui „Hrebenciuc Viorel să intervină pe lângă funcţionari publici pentru a-i determina să îl destituie pe vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor din funcţia pe care o exercita (din cauză că persoana respectivă avea un litigiu de afaceri cu acesta), cerere acceptată de către Hrebenciuc Viorel”, spun procurorii.

Cine este Dumitru Iliescu

În perioada 1990-1996, Dumitru Iliescu a deţinut funcţia de director al Serviciului de Pază şi Protecţie. A fost trecut în rezervă în 1997, ca general de divizie. După revenirea la conducerea României a lui Ion Iliescu, Dumitru Iliescu a fost numit (în aprilie 2001) în funcţia de consilier de stat la Guvernul României, fiind rechemat în activitate pe 12 martie 2002. A ieşit la pensie, fiind trecut în rezervă ca general cu patru stele de către Ion Iliescu în 2004.

Presa a relatat că Dumitru Iliescu a fost ofiţer în Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi că a ocupat funcţia de secretar al Uniunii Tineretului Comunist la Comitetul Politic Superior al Armatei.

La revoluţia din ’89, Dumitru Iliescu avea gradul de maior de TAB-uri. Despre acest episod,România Liberă a notat următoarele: “În noaptea zilei de 21 decembrie 1989, Cătălin Voicu era locotenent specializat în transmisiuni la  Regimentul 3 Mecanizat, condus de căpitanul  Ionel Marin şi de subordonaţii săi  Dumitru Veniciu Iliescu şi Gabriel Nagy, susţin surse din Parchetul Militar. TAB-urile acestui regiment au participat la reprimare: au spart baricada revoluţionarilor din dreptul Hotelului Intercontinental din Bucureşti”

În 2006, Mitică Iliescu a fost audiat de către procurorul militar Voinea, în dosarul mineriadei din 1990.

În 2009, gândul relata că Mitică Iliescu este liderul informal al grupului foşilor generali. “Despre Cazacu, un personaj extrem de controversat, cu legături puternice în PSD şi PC, presa a relatat că este în relaţii apropiate cu grupul foştilor generali din armată şi serviciile secrete, al cărui lider informal este Dumitru Iliescu, cu care Cazacu este prieten. Afiliaţi acestui grup ar fi şi pesediştii Marian Vanghelie şi Viorel Hrebenciuc. Despre liderul deputaţilor PSD, pedeliştii susţin că ar pune la cale strategii prin care să-l oblige pe Traian Băsescu să nu mai candideze pentru un nou mandat”-sursa aici

Legătura dintre Mitică Iliescu şi Cătălin Voicu

Numele lui Mitică Iliescu a apărut şi în decembrie 2009 în contextul anchetei care îl viza pe senatorul PSD Cătălin Voicu. Presa a relatat la acel moment că şeful şef SPP şi Cătălin Voicu aveau o relaţie extrem de strânsă. Cei doi au înfiinţat chiar şi o firmă, “Agenţia Naţională de Pază, Protecţie, Investigaţii şi Protocol”. Presa a relatat că Mitică Iliescu a fost cel care l-a propulsat pe Cătălin Voicu în funcţia de consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu.

Traian Băsescu, Mitică Iliescu, Vanghelie şi arhiva DGIPI

În octombrie 2009, în jurul DGIPI, serviciul secret al MAI, a apărut un scandal public al căror protagonişti au fost Traian Băsescu, Mariean Vanghelie şi alţi lideri PSD. Marian Vanghelie spunea atunci că din infomaţiile pe care le deţinea, la DGIPI nu ar mai exista date despre Traian Băsescu, exceptând “o bucăţică” cu Omar Hayssam, din care şeful statului “poate să aibă o problemă”. În replică, preşedintele a afirmat că Dan Nica, ministru de Interne, ar fi pus această arhivă la dispoziţia unor personaje precum Mitică Iliescu.

“Teoretic, nu poate (avea acces la arhiva DGIPI – n.r.). Dar poate, pentru că acel serviciu a fost pus total la dispoziţia lui Vanghelie, Mitică Iliescu, generalul care a fost la Serviciul Român de Informaţii şi a lui Voicu. Întrebaţi cei doi miniştri de Interne, Oprea şi Dragnea de ce au plecat. Ce n-au vrut să facă ei doi a făcut Nica, deşi a avut o discuţie cu mine în care i-am spus să nu o facă”, a declarat atunci Traian Băsescu.

Mircea Geoană: “Este un om cu care suntem apropiaţi, nu negăm relaţia cu dânsu”

Într-un interviu pentru gândul, Mircea Geoană recunoştea în 2009 că Mitică Iliescu era un apropiat al PSD. Redăm mai jos fragmentul din interviu:

„Generalul Dumitru Iliescu a jucat vreun rol în campania electorală?

– Din punct de vedere al campaniei, nu. Evident că nu!

– Credeţi că Traian Băsescu a încercat să-i dea vreun mesaj lui Dumitru Iliescu?

– Nu ştiu cui a vrut să dea, dar, în mod evident, a vrut să dea un semnal “Eu sunt stăpânul României şi fac ce vreau pe moşia mea”. Iar dacă lumea se va lăsa intimidată de astfel de gesturi, înseamnă că predăm democraţia românească unui regim unipersonal. Asta este ţara în care vrem să trăim? Cu atât mai mult, demersul nostru de a afla adevărul despre alegeri este cu atât mai important. A fost un mesaj brutal de intimidare al lui Traian Băsescu, fără îndoială!

– De-asta vă întreb ce rol a jucat Mitică Iliescu în campania electorală a PSD, pentru că iată ce declaraţie dă vineri, pe 11 decembrie, la Hotnews: “Am informat staff-ul de campanie al lui Mircea Geoană să ia măsurile necesare, pentru că se încearcă fraudarea alegerilor”. Mă rog, vorbiţi de fraudare, toată lumea vorbeşte, dar de ce Mitică Iliescu dă telefon la staff-ul de campanie “să ia măsurile necesare”?

– Şi de ce să nu dea?

– Vă întreb ce rol joacă omul ăsta în campania electorală, asta v-am întrebat.

– Este un om cu care suntem apropiaţi de multă vreme. Dacă vrea să dea o mână de ajutor, e bine venit, dar nu a avut un rol în campania noastră în sens propriu. Dacă a semnala şi a afla lucruri despre nereguli, la fel cum au făcut alţi colegi din partid sau alţi colegi care ne sunt apropiaţi … au semnalat la staff-ul de campanie nereguli… nu e nimica deplasat în ceea ce a spus domnia sa.

– Care este natura acestei relaţii între partid şi Dumitru Iliescu?

– E o relaţie de prietenie veche.

– Adică vă mai dă sfaturi…

…Dl. Iliescu este printre cei care au fondat PDSR-ul, de exemplu. Deci a avut o anumită filiaţiune politică la noi, i-a fost consilier d-lui Iliescu la Cotroceni, fost şef al SPP, dacă mi-aduc bine aminte, nu eram în ţară în perioada respectivă. Este un om cu care suntem apropiaţi, nu negăm relaţia cu dânsul. Dar a da dimensiunea asta exagerată contribuţiei domniei sale, nu este… Este un om apropiat. Nu este niciun fel de problemă să recunosc acest lucru. Repet, gestul brutal, violent şi dincolo de regula jocului democratic pe care l-a făcut dl. Traian Băsescu cu dl. Cătălin Voicu este un mesaj de intimidare. Şi vreau să fac şi un apel către toţi cei care sunt oameni de bună credinţă în acestă ţară: să ştie că nu ne lăsăm, nu lăsăm ca acestă ţară să devină ţara bunului plac al lui Traian Băsescu, să arestăm în plină zi pe cine vrem noi, pentru că nu ne place tabăra în care joacă. Nu e în regulă, nu e sănătos”.

Cercetat pentru defrişări ilegale

Totodată, presa relata în 2010 că poliţiştii de la IPF Ilfov l-au pus sub învinuire pe fostul şef al SPP, cercetat penal pentru defrişări ilegale. Iliescu se număra printre cei pe care Romsilva i-a reclamat la parchet pentru că au ocupat fără drept o parte a pădurii Mogoşoaia şi au defrişat în mod ilegal. Fostul şef al SPP nu a mai fost trimis în judecată în acest dosar.

Mitică Iliescu în rolul justiţiarului corect

Tot în 2010, Mitică Iliescu a declarat public că s-a dus la DNA să denunţe presupuse fapte de corupţie ale unor angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii. Mitică Iliescu adeclarat că, după ce s-a întâlnit cu procurorii DNA, a fost monitorizat de SRI.  “A apărut la un moment dat o situaţie în care cineva a venit la mine şi mi-a adus la cunoştinţă nişte fapte grave de corupţie în care erau implicaţi cei din conducerea SRI, a povestit generalul Iliescu despre ce s-a întâmplat în urmă cu aproximativ doi ani. Cum era şi firesc, m-am gândit – eu am şi studii juridice, sunt şi doctor în drept penal – şi am zis «domnule, dacă nu mă duc către un organ abilitat al statului să spun acest lucru, pot fi pe bună dreptate acuzat că am tăinuit asemenea lucruri». Şi am solicitat o întâlnire cu un procuror de la DNA. Am solicitat această întâlnire, mi s-a comunicat ora şi data când să ne vedem şi m-am dus la procurorul respectiv, am prezentat elementele pe care le aveam, însă această întâlnire a fost monitorizată”, a declarat Mitică Iliescu.

Mitică Iliescu audiat în dosarul Frumuşanu

În 1997 Mitică Iliescu a fost audiat şi în cazul Frumuşanu. Andrei Frumuşanu, de 21 de ani, şi Aurica Crăiniceanu, de 27 de ani, au fost ucişi prin împuşcare în timpul tulburărilor din septembrie 1991, care au dus la căderea guvernului Roman. În urma întocmirii dosarului şi administrării probelor, maiorul Gheorghe Gabor, angajat al SPP, a fost învinuit de uciderea din culpă a celor doi. La finalul anchetei deşi nu exista încă o sentinţă în dosar Mitică Iliescu din poziţia de şef al SPP declara că nu crede că maiorul Gabor era vinovat. În noiembrie 2003, procurorii militari au comunicat părinţilor lui Andrei Frumuşanu că au fost retrase acuzaţiile aduse maiorului din cadrul Serviciului de protecţie şi pază (SPP) Vasile Gabor, inculpat pentru împuşcarea tînărului, anchetatorii adăugînd că dosarul rămîne cu autor necunoscut. În aprilie 2012 România a fost condamnată în această în acest caz laplata a 60.000 euro.

Anchetat în parlament în urma unui “denunţ” allui Vadim

În1996 Mitică Iliescu a fost acnhetat de o comisieparlamentară în urma acuzaţiilor formulate de Corneliu Vadim Tudor în plenul Parlamentului. Vadim îl acuza pe Mitică Iliescu de fraude financiare de milioane de dolari, de trafic ilegal de armament pe relaţia Republica Moldova-România, că şi-a angajat ilegal soţia la SPP. Legat de soţia sa Mitică Iliescu a declarat că a fost transferată legal de la MApN la SPP dar a respins toate acuzaţiile. Comsia parlamentară cu un vot strâns de 5 la 4 a decis că acuzaţiile nu erau susţinute de probe.

Retrogradat la Bacău

După ce Ion Iliescu a pierdut alegerile, Generalul Dumitru Iliescu,  şi-a dat demisia din funcţia de şef al SPP, a fost numit adjunct la Comandamentul Trupelor de Jandarmi din cadrul Ministerului de Interne condus de Gavril Dejeu. La nici o lună de la preluarea acestui post, ministrul Gavril Dejeu a dispus eliberarea lui Iliescu din această funcţie şi numirea sa în funcţia de comandant al Brigăzii 16 Jandarmi Bacău, adică exact judeţul controlat de Viorel Hrebenciuc. Deoarece generalul Iliescu a considerat că această decizie este ilegală, şi- a înaintat ministrului de Interne, pe 4 februarie, raportul de demisie.

A primit teren deşi nu avea drept

În 1997 Mediafax publica o ştire potrivit căreia Mitică Iliescu era pe o listă de demnitari împroprietăriţi cu teren la Mogoşoaia. Iată ce nota Mediafax în 97: Organe competente au informat Consiliul Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate (CNAICCO) că primarul comunei Mogoşoaia a facilitat punerea în posesia unor suprafeţe de teren unor cetăţenii care nu beneficiau de ele conform Legii nr. 18/1991, a declarat, marţi, Sorin Moisescu, consilier prezidenţial, coordonatorul CNAICCO.

Printre respectivii cetăţeni se află Mugurel Florescu (fost procuror militar), Dumitru Iliescu (fost director al Serviciului de Pază şi Protecţie), Petre Mărculescu (fost ministru al Agriculturii), Gheorghe Mischie (fost consilier în cadrul Ministerului Agriculturii), Ioan Oancea (fost ministru al Agriculturii), Crin Halaicu (fost primar general al Capitalei), Victor Becali (vice-preşedinte al International Sport Management).

Mitică Iliescu audiat în dosarul “Costea”

Mediafax relata în anul 2000 că Mitică Iliescu a fost audiat de procurorii din Franţa în dosarul Costea – Eterne şi fascianta Românie. În acelaşi dosar au mai fost audiaţi Viorel Hrebenciuc şi Adrian Năstase. În 2208 omul de afaceri Adrian Costea, fost consilier al lui Ion Iliescu, acuzat de deturnarea a zeci de milioane de euro din contracte cu statul roman, a fost condamnat, la Paris, la trei ani de inchisoare, din care 30 de luni cu suspendare, si plata unei amenzi de 150.000 de euro. În schimb în România dosarul a fost închis în 2007.

Istoricul dosarului realizat de mediafax.ro : Scandalul “filierei franceze” a izbucnit odată cu apariţia, în cotidianul Le Parisien, a unui articol intitulat “Un judecător francez anchetează la Bucureşti”. În articol se afirma că judecătorul francez Henri Pons a plecat la Bucureşti pentru a ancheta un caz de spălare de bani în care ar fi implicate o serie de personalităţi politice româneşti, ce au avut legături cu omul de afaceri francez de origine română Adrian Costea.

Autorităţile franceze venite la Bucureşti au confirmat faptul că doreau să-i audieze, ca martori, pe Adrian Năstase, Teodor Meleşcanu, Viorel Hrebenciuc, Mihai Unghianu, Nicolae Dan Fruntelată, Răzvan Temeşan, Mircea Coşea, Iosif Boda, Ovidiu Grasu şi Dumitru Iliescu. Anchetatorii francezi doreau să afle amănunte legate de editarea, de către una dintre firmele lui Costea, a albumului “Eterna şi fascinanta Românie” , precum de afaceri cu produse petroliere. Interesul autorităţilor franceze pentru afacerile din România ale lui Costea a fost trezit de un denunţ anonim sosit pe adresa TRAFCIN, organism guvernamental francez însărcinat cu strîngerea şi prelucrarea informaţiilor legate de circuitele financiare clandestine.

Persoanele citate să depună mărturie în cazul Costea au declarat că această problemă reprezintă o diversiune prin care actuala putere încearcă să implice PDSR în scandalul spălării banilor. PDSR a promis că, drept răspuns, va declanşa o amplă acţiune critică la adresa puterii.

Ancheta autorităţilor franceze asupra lui Costea, plecat din România în 1973 şi care trăieşte în prezent la Paris, a început în 1998, ca urmare a unei sesizări pe adresa TRAFCIN, sosită, se pare, de la Bucureşti. La 5 mai, este dat publicităţii, prin intermediul Parchetului General de la Bucureşti, un rechizitoriu al autorităţilor franceze, potrivit căruia o serie de fonduri care au creditat fondurile societăţilor lui Costea proveneau din deturnări de fonduri din România, în prejudiciul Bancorex.

Pe de altă parte, din fondurile societăţilor lui Costea au fost finanţate unele cheltuieli fără legătură cu obiectul de activitate, printre care plata cazării în Franţa a unor personalităţi politice din România (Năstase, Teodor Meleşcanu, Mircea Coşea), plata cheltuielilor de spitalizare pentru Iosif Boda, vărsăminte în conturile unor fundaţii din România şi alimentarea contului unei societăţi de pază şi transport de valori, GIPP, înfiinţată la Bucureşti de Dumitru Iliescu, fost şef al Serviciului de Protecţie şi Pază în timpul preşedinţiei lui Ion Iliescu.

Autorităţile franceze au comunicat că suma totală care a tranzitat conturile bancare ale societăţilor lui Costea depăşea 58 de milioane de dolari, fiind susceptibilă să corespundă cu deturnările de fonduri româneşti din Bancorex.

Autorităţile române declanşaseră încă din 1997 anchete legate de afacerea albumului, precum şi de tranzacţiile petroliere cu contribuţia Bancorex. Încă înainte ca francezii să declanşeze ancheta, autorităţile române stabiliseră că Adrian Costea era implicat în dosarele “Agroholding” Constanţa şi “Albumul”, alături de fostul preşedinte al Bancorex, Răzvan Temeşan, de deputatul PDSR Viorel Hrebenciuc (fost secretar general al Guvernului), Dan Cristian Popovici (fost preşedinte al Comisiei pentru Aghricultură din Camera Deputaţilor, în prezent decedat), Stan Dragomir (fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii), Mihail Cojocaru (fost director al Agroholding), Mihai Unghianu (fost secretar general adjunct al Guvernului) şi Nicolae Dan Fruntelată (fost şef al Departamentului de Informaţii al Guvernului). Potrivit autorităţilor române, prejuduciile suferite de Bancorex au fost de 6 milioane de dolari în cazul “Agroholding” şi 5 milioane de dolari în cazul albumului “Eterna şi fascinanta Românie”.

Presa din România a relevat faptul că Adrian Costea era unul dintre apropiaţii fostului preşedinte Ion Iliescu, fiind posesor al unul paşaport diplomatic român din 1993, iar preşedintele Constantinescu îl confirmase, în martie 2000, ca “ambasador at large”. Purtătorul de cuvînt al preşedintelui Constantinescu, Răsvan Popescu, a declarat că singura legătură între Preşedinţie şi Adrian Costea a constat în “prelungirea mandatului de bune oficii”, încredinţat acestuia de fostul şef al statului, Ion Iliescu şi de fostul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, în vederea continuării difuzării albumului “Eterna şi fascinanta Românie” în mediile internaţionale.

Într-un interviu pentru Mediafax Costea a vorbit şi de Mitică Iliescu. Vă prezentăm un fragment relevant din acest interviu publicat de Mediafax în 2000:

L.M.: Banii sint inca undeva?

A.C.: Bineinteles ca banii exista. Bancorexul refuza, asta este realitatea, acte in mina. Deci, in conditiile acestea, ce vreti sa facem, ce sa fac acum? Pai am sa-I dau in judecata, pai au un contract, de 500.000 de dolari. Acum nu mai vreau sa facem pentru 73.000 calendare, o sa facem pentru 500 si sa plateasca dobinzile si daunele respective, daca asta o sa fie jocul, asta o sa fie jocul!

L.M.: Inca ceva, grupul de paza al domnului Dumitru Iliescu primeste de la d-voastra 300.000 prin intermediul lui Ion Cazacu, pentru infiintarea societatii respective in 1997, cu un capital social de 300 milioane de lei. Am inteles ca mai sint si niste masini blindate. Grupul acesta urma sa faca transport de valori cu masinile respective. De ce v-ati implicat in aceasta afacere?

A.C.: Sinteti curios. De meserie sau din fire?

L.M.: Asta se intreaba oamenii de la Bucuresti si tot acest proces in presa are si aceasta parte.

A.C. Sfirsitul lui 96, domnul Dumitru Iliescu pe care-l cunosteam dar foarte putin, pentru ca, cum am mai explicat, am pastrat o distanta fata de toata lumea cu care nu aveam efectiv de lucru in meseria mea de consilier. Deci Dumitru Iliescu nu puteam sa-l evit pentru ca ne intilneam pe culoarele Cotroceniului. Sfrirsit de 96 vine valul, se apropie si imi cere sa ne intilnim, sa discutam si spune ca eu de aici plec, evident pierdem alegerile, stiu sa ma ocup de protectie de paza, de transport de fonduri. Situatia economica nu era cea de astazi, era circulatie de marfa erau bani, am oameni, am logistica, deci eram convins ca in materia asta nu este dubiu, dar n-am un ban. Poti sa intram intr-o asociatie? Eu sint de acord, depinde de conditii, ce vrei? Vreau si eu un procent, dumneata intri cu banii, eu intru cu cunostintele, sa am si eu ceva. Eu zic uite, eu iti ofer 30 sau 32, cam asa.

L.M: 25 au ramas pina la urma

A.C: Ceva de genul asta, din capul locului, si imi faci lista de ce trebuie facut, cumparat si cum vezi operatia. Dupa care m-am dus la domnul Iliescu si am spus: celalalt Iliescu vrea sa faca asa, mi-l garantati sau nu? Mi-a spus: il garantez. Pentru mine a fost suficient. Domnul Cazacu a intrat in rol ca avocat, deci a fost si la una dintre discutii, mi-a explicat cum vrea sa faca, sa inchirieze un loc, sa angajeze oamenii, sa semneze cu bancile pentru paza si sa cumperam imediat niste masini blindate ca sa treaca direct la transportul de fonduri, erau sume de plata…Eu, prudent, am zis: in prima parte va dau 300.000 sau 325.000 de dolari, nu mai stiu. Va dau acesti bani, dupa care cumpar masinile blindate, dar cu acesti primi bani e suficient de facut ca sa vad ca merge. Banii au fost trimisi cabinetului de avocati, care a dat sumele cu subsemnatul ca sa avem chitanta. Rezultatul a fost ca, intre timp, domnul Dumitru Iliescu a facut societatea, dar nu a facut activitatea care trebuia si nici in ritmul prevazut, eu intre timp am cumparat masinile blindate, dar cind am vazut ca nu este deloc ce s-a prevazut, masinile blindate le-am garat si le-am oprit, ca sa ajung in situatia in care sa-mi dau seama ca domnul Dumitru Iliescu a disparut complet cu banii respectivi. Nu mai stiu nimic.

L.M: De cind nu mai stiti nimic?

A.C: Mai, Iunie, iulie 97. Masinile blindate le-am pastrat un an si jumatate, plus am cumparat masini de teren, era o flotila intreaga care trebuia sa plece in Romania. Noroc ca nu le-am trimis, ca ramineam si fara astea si au ramas si astea in aer.

L.M: Spuneti-mi, presa romaneasca are diferite variante in privinta despartirii dumneavoastra de echipa lui Ion Iliescu. Care au fost motivele?

A.C: Motivele vin din 95, cind, intre altii, si eu l-am rugat pe domnul Iliescu sa faca schimbari, am accentuat presiunea in 96 pentru schimbari. Recunosc ca schimbarea lui Viorel Hrebenciuc imi apartine mie, nu ma mindresc cu ea

http://www.gandul.info/stiri/cine-este-generalul-care-i-ar-fi-promis-lui-hrebenciuc-ca-il-protejeaza-informativ-de-anchetele-dna-miza-un-loc-de-munca-la-stat-pentru-fiica-lui-13422503