Asociația 21Decembrie 1989

 

 

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI        COMUNICAT DE PRESĂ

emis de Secretarul Curtii

ECHR 253 (2014)

12.09.2014

__________________________________________________________________

 

ÎN CURÂND

PRONUNŢAREA HOTĂRÂRII MARII CAMERE

ÎN PROCESUL REPRESIUNII DEMONSTRAŢIILOR DIN BUCUREŞTI

DIN IUNIE 1990

Curtea Europeană a Drepturilor Omului va pronunţa hotărârea Marii Camere, în cazul Mocanu şi alţii împotriva României (Cererile nr. 10865/09, 45886/07 şi 32431/08), în audiere publică, pe 17 septembrie 2014 la ora 10, în Palatul Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Cazul se referă la investigarea şi durata procedurilor violentelor represiuni a demonstraţiilor anti-guvernamentale din Bucureşti în iunie 1990.

Faptele principale

Reclamanţii sunt dna Mocanu şi dl Stoica, doi cetăţeni români, care s-au născut în 1970 şi respectiv 1948, şi trăiesc în Bucureşti, şi Asociaţia “21 Decembrie 1989”, persoană juridică înregistrată în conformitate cu legislaţia română şi cu sediul în Bucureşti. Asociaţia reuneşte persoane fizice care au fost rănite în timpul represiunii violente a demonstraţiilor anti-guvernamentale, care a avut loc în decembrie 1989, şi rudele persoanelor care au murit în timpul acelor evenimente.

La 13 iunie 1990, forţele de securitate au intervenit împotriva manifestanţilor care ocupau Piaţa Universităţii din Bucureşti şi în alte zone ale capitalei. Aceasta a dus la mai multe victime civili, inclusiv soţul doamnei Mocanu, care a fost ucis de un foc tras de la sediul central al Ministerului de Interne. Pe parcursul serii, dl Stoica şi alte câteva persoane au fost arestate şi maltratate de poliţişti în uniformă şi bărbaţi în haine civile, în zona din jurul sediului central al serviciului televiziunii de stat şi în subsolul clădirii acesteia.

La 14 iunie 1990, mii de lucrători, în special mineri din mai multe regiuni industriale din ţară, au fost transportaţi cu trenul la Bucureşti pentru a lua parte la represiunea împotriva demonstranţilor. Au fost prevăzute unsprezece trenuri spre Bucureşti. Minerii au fost informaţi că vor fi pentru a ajuta poliţia în restabilirea legii şi ordinii în Bucureşti. Ei erau înarmaţi cu topoare, lanţuri, ciomege şi cabluri metalice.

Evenimentele violente din 13 şi 14 iunie 1990 au dus la mai mult de o mie de victime, iar sediul mai multor partide şi asociaţii politice, inclusiv cel al Asociaţiei “21 Decembrie 1989”, au fost devastate.

Procedurile penale pentru uciderea ilegală a dlui Mocanu sunt încă în curs. Ancheta deschisă pentru maltratarea dlui Stoica în 13 iunie 1990, a fost închisă printr-o decizie de ne-urmărire penală din data de 17 iunie 2009, confirmată ulterior printr-o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 9 martie 2011.

Reclamaţii şi proceduri

Bazându-se pe Articolele 2 (dreptul la viaţă) şi 3 (interzicerea torturii sau tratamentelor inumane şi degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dna Mocanu şi dl Stoica susţin că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile ei de a efectua o anchetă eficientă, imparţială şi aprofundată, capabilă să conducă la identificarea şi pedepsirea celor responsabili de reprimarea armată a demonstraţiilor.

Bazându-se pe articolul 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil), Asociaţia “21 Decembrie 1989” se plânge de durata procedurii penale în care s-a constituit ca parte civilă şi pretinde despăgubiri pentru daunele cauzate de devastarea sediului său în 14 iunie 1990, distrugerea proprietăţii sale şi agresarea membrilor săi.

Dna Mocanu, dl Stoica şi Asociaţia “21 Decembrie 1989”, au depus cererile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 28 ianuarie 2009, 25 iunie 2008 şi respectiv 13 iulie 2007.

În hotărârea sa din 13 noiembrie 2012, Curtea a constatat că durata procedurii de investigaţie a morţii soţului dnei Mocanu şi devastării sediului Asociaţiei a fost excesivă, încălcându-se astfel Articolul 2 şi Articolul 6 § 1 din Convenţie. În schimb, Curtea a constatat că dlui Stoica i s-au acordat doar primii paşi pentru a fi recunoscut ca victimă, în 2001 (11 ani de la represiune), şi o astfel de pasivitate nu justifică constatarea încălcării Articolului 3.

Dl Stoica a solicitat trimiterea cazului în faţa Marii Camere, în conformitate cu Articolul 43 din Convenţie (trimiterea în faţa Marii Camere). La 29 aprilie 2013, conducerea Marii Camere a dat curs acestei cereri. O audiere a avut loc la 2 octombrie 2013.