Asociația 21Decembrie 1989

Urmăriți-ne pe:

UNIREA PRINCIPATELOR – 150 de ani

24 Ianuarie 1859

Alegerea aceluiaşi domnitor în Principatele Române

ALEXANDRU ION CUZA

Sa discutam ceea ce nu s-a scris despre Cuza in manualele de istorie din perioada comunista:
Alegerea lui Cuza ca domn a fost o solutie provizorie propusa de clasa politica romaneasca:
adunarile Ad-Hoc din 1958 au cerut ca principiu aducerea unui print strain dintr-o tara ‘nemegiesa’ cu Principatele. S-a adoptat varianta alegerii lui Cuza pe o durata determinata, de 7 ani (ceea ce nu se spune in manuale).
Alegerea lui Cuza a incalcat Conventia de la Paris (conventie facuta de Marile Puteri ca o Consitutie pentru Principate), dar a fost facuta in acord cu Franta care face ca celelalte puteri sa accepte acest lucru.
De ce Cuza?
Din cauza rivalitatilor familiilor boieresti din cele doua Principate si din teama de o interventie militara straina (ruseasca, in primul rand, apoi otomana).
In Moldova adunarea Ad-Hoc era in majoritate pro-unionista, dar candidatul cu cele mai mari sanse se prefigura a fi Mihail Sturza (fiu de domnitor).
In Tara Romaneasca adunarea Ad-Hoc era dominata de anti-unionisti. Candidatul favorit era Nicolae Golescu.
Cuza avea o functie militara importanta si astfel se spera la ajutorul armatei in cazuri neprevazute.
Partidul National Liberal (condus de Bratianu) este cel ce face presiuni organizand demonstratii de strada pentru a forta alegerea lui Cuza la Bucuresti.
De ce a existat o aripa anti-unionista?
Clasa politica isi dadea seama ca Unirea ar fi insemnat pierderi in functii si privilegii, ceea ce s-a si intamplat:
In primii 3 ani de domnie au existat 2 guverne, unul la Iasi si altul la Bucuresti, iar Cuza domnea 6 luni la Iasi, 6 luni la Bucuresti.
In 1861 Imperiul Otoman recunoaste Unirea (la presiunea Frantei, nu neaparat prin meritul lui Cuza) doar pe durata vietii lui Cuza.
Se alege capitala la Bucuresti, desi Iasiul era mai bine dezvoltat urbanistic.
Motive:
Iasiul era la 15 km de granita si ar fi fost repede ocupat in cazul unei interventii rusesti.
Bucurestiul avea o pozitie geografica mai favorabila pentru o dezvoltare ulterioara.
Mutarea capitalei la Bucuresti a fost insotita de mutarea functionarilor statului de la Iasi la Bucuresti. Cei ce au refuzat mutarea si-au pierdut functiile. Cei ce pleaca sunt intampinati cu raceala si ironie la Bucuresti, fiind vazuti ca niste potentiali concurenti de catre baronii locali.
Iasi-ul devine un oras de provincie, pretul caselor scade in decurs ce cativa ani,
si astfel aici apar primele nemultumiri serioase de pe urma Unirii.
Dupa lovitura de stat din 1864 Cuza instaureaza un regim cezarist bazandu-se pe o camarila intretinuta din afaceri cu statul. Democratia fragila este insotita din primii sai ani de instaurarea coruptiei.
Detronarea lui Cuza s-a facut pentru ca:
partidele politice nu au acceptat dictatura personala instaurata prin lovitura de stat, dar au evitat sa reactioneze in 1864 de teama unei interventii armate straine care ar fi anulat Unirea.
Desi nu i-a picat bine, Cuza a plecat din tara fara tam-tam, fiind convins ca un scandal international nu ar face bine Unirii fragile.
Imediat dupa 11 februarie incep miscari anti-unioniste la Iasi, sponsorizate de Rusia, cu complicitatea unor boieri moldoveni care isi doreau domnul lor si functiile inapoi.
Guvernul reprima manifestatiile violente de strada tragand in demonstranti, dupa ce cativa soldati sunt calcati in picioare de multime. Se minimalizeaza importanta acestor miscari.
Puterile vecine (in special Rusia si Austria) pregatesc o interventie militara sub motivul ca Principatele ies din prevederile Conventiei de la Paris.
Bratianu pleaca de urgenta in turneu diplomatic in Franta pentru a obtine de la Napoleon al III-lea acceptul pentru un print strain si ajutorul Frantei pentru ca acest print sa fie acceptat de Europa.
Primul print vizat a fost Filip de Flandra (in adunarile Ad-Hoc se ceruse si print de origine latina). Acesta refuza.
Solutia Carol de Hohenzollern vine de la Napoleon al III-lea si este respinsa de puterile potrivnice Unirii (Rusia, Austria, Turcia).
Carol vine cladestin in tara, de teama de a nu fi prins de politia austriaca.
Este ales print printr-un plebiscit la 10 mai 1866 (plebiscit regizat de liberali).
Inca o data politica faptului implinit si sprijinul Frantei face ca Unirea Principatelor sa fie acceptata de Europa si sub domnia lui Carol.
Unirea din 1859 mai are de trecut un hop in 1870, cand miscarea subversiva cunoscuta sub denumirea de ‘Republica de la Ploiesti’ cere plecarea de pe tron a domnitorului german si risca anularea Unirii.