Asociația 21Decembrie 1989

Ziua de Cluj

9.01.2009

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Asociaţiei 21 Decembrie 1989 că un alt judecător a fost desemnat în cauzele revoluţionarilor, în locul magistratului Corneliu Bârsan, pentru soluţionarea imparţială a reclamaţiilor formulate de aceasta.

Astfel, pentru cazul reclamat la CEDO de revoluţionari a fost desemat în completul de judecată, din care trebuie să facă parte şi un judecător român, prodecanul Facultăţii de Drept Babeş-Bolyai, profesorul Florin Streteanu. Acesta îl va înlocui pe Corneliu Bârsan, despre care Asociaţia 21 Decembrie susţine că este incompatibil.

Revoluţionarii au contestat la Curtea Europeană de la Strasbourg faptul că instanţa supremă a respins acţiunea lor referitoare la contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, cerând totodată ca judecătorul Corneliu Bârsan de la CEDO să nu judece reclamaţiile făcute de Asociaţia 21 Decembrie.

Într-un memoriu înaintat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, Asociaţia 21 Decembrie atrage atenţia asupra incompatibilităţii unui membru al Curţii, respectiv a judecătorului Corneliu Bârsan – care în 1990 era decanul Facultăţii de Drept din Bucureşti – martor în dosarul mineriadei.

“În faţa autorităţilor judiciare, domnia sa a compărut ca martor şi, potrivit propriei declaraţii existente la dosarul Parchetului înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Bârsan a purtat discuţii, în sediul central al Ligii Studenţilor, cu grupările paramilitare de mineri care, la chemarea lui Ion Iliescu şi a autorităţilor României, s-au deplasat la Bucureşti, unde, sub direcţia unor militari şi civili şi cu susţinere guvernamentală tacită sau directă, au provocat o serie de violenţe, distrugeri grave, în special tratamente neomenoase aplicate populaţiei civile şi demonstranţilor paşnici, luare de ostatici – agresiuni fără precedent în istoria postbelică a Europei”, se arată în memoriul adresat CEDO în 4 iulie.

Documentul notează că sediul Ligii Studenţilor a fost devastat de mineri, fiind confiscată toată aparatura din birouri.

“În ipoteza că domnul Bârsan nu se va abţine, ne vedem în situaţia delicată de a cere recuzarea domniei sale din aceste cauze, socotind prezentul demers o cerere formală în sensul arătat, determinând aplicarea articolului 27, paragraful 2 din Regulamentul Curţii”, se mai arată în memoriu.

Totodată, Asociaţia 21 Decembrie a cerut ca instrumentarea dosarelor mineriadei şi revoluţiei să nu fie făcută de membri români ai personalului Curţii de la Strasbourg, pentru evitarea oricăror “deficienţe de comunicare sau suspiciuni”.

Asociaţia a contestat la CEDO faptul că instanţa supremă i-a respins recursul pe care l-a declarat împotriva deciziei Curţii Constituţionale (CC), în urma căreia procurorii militari nu mai au dreptul de a cerceta civili.

“Membrii Curţii Constituţionale, prin decizia 610/2007, au dat o grea lovitură statului de drept şi soluţionării juste a dosarelor revoluţiei şi mineriadelor. Decizia 610/2007 a Curţii Constituţionale a condus direct la fragmentarea dosarelor revoluţiei şi mineriadelor, deşi textul constituţional arată că deciziile au putere numai pentru viitor”, scrie asociaţia în acţiunea sa către CEDO.

În 27 mai 2008, a fost ultimul termen de judecată, dar înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spune sursa citată, “practic, a refuzat să examineze pe fond cererea noastră de recurs, respingând-o ca inadmisibilă; Asociaţia 21 Decembrie 1989 a acuzat violarea dispoziţiilor articolelor 6 şi 13 din Convenţie”.

“Am solicitat Curţii supreme să verifice competenţa materială/funcţională a completului de trei judecători aparţinând Secţiei Civile a înaltei Curţi de soluţionare a acestui recurs. La termenul din 8 februarie 2008, nu puteau fi puse concluzii scrise în faţa unei instanţe care nu-şi stabilise competenţa materială şi funcţională. Adversarii noştri ar putea spune că, fiind vorba de dosare penale în analiza Curţii Constituţionale, evaluarea Deciziei 610, doar la Secţia civilă ar fi una restrânsă. Pe de altă parte, în opinia noastră, ca să pronunţe varianta «respinge recursul ca inadmisibil», Curtea ar fi trebuit mai întâi să hotărască asupra propriei competenţe de soluţionare a recursului”, explică sursa citată.

Asociaţia susţine că instanţa supremă, de fapt, s-a antepronunţat pe competenţa materială, deşi în şedinţa publică a declarat că rămâne în pronunţare pe acest aspect. Curtea a amânat pronunţarea de pe 8 ianuarie la 21 ianuarie şi, în mod corect, a repus cauza pe rol, acordând însă un termen abia la 27 mai 2008, când a decis respingerea recursului, în condiţiile în care nu a fost tranşată chestiunea cu privire la competenţa instanţei.

“Soluţia pronunţată este greşită, a fost respins recursul ca inadmisibil. De îndată ce va fi redactată hotărârea, urmează să o comunicăm CEDO”, spune Asociaţia.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins recursul formulat de Asociaţia 21 Decembrie 1989 împotriva deciziei Curţii Constituţionale (CC) 610 din 20 iunie, în urma căreia procurorii militari nu mai au dreptul de a cerceta civili.

Prin Decizia 610 din 20 iunie, Curtea Constituţională a stabilit că este neconstituţional articolul III, alineatul 2 din Legea 356/2006 pentru modificarea Codului de procedură penală referitor la “cauzele aflate în curs de urmărire penală sau de judecată la parchetele ori instanţele militare la data intrării în vigoare a prezentei legi, date în competenţa parchetelor sau instanţelor civile, vor continua să fie urmărite ori judecate de parchetele sau instanţele militare”.
Curtea Constituţională a ţinut cont de cauza Marcel Maszni contra României, judecată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care, prin decizia din 21 septembrie 2006, a apreciat că în cauzele cu raporturi de conexitate între faptele unor inculpaţi militari şi cele ale unor inculpaţi civili, judecata asupra civililor trebuie să revină în exclusivitate instanţelor civile pentru a fi asigurată conformitatea cu articolul 6 din Convenţia Europeană privind garantarea accesului la un tribunal independent şi imparţial.

în dosarele cu subiecţi având o anumită calitate – demnitari, militari cu grad de general -, potrivit articolului 29 din Codul de procedură penală, competenţa de judecare a cauzelor aparţine numai înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este o instanţă civilă.

Mărieş anunţa, la jumătatea lunii mai 2008, că CEDO a aprobat cererea Asociaţiei 21 Decembrie de a soluţiona cu prioritate cauzele privind dosarele Revoluţiei şi Mineriadei.

Acesta preciza că în urma mitingului din faţa Palatului Drepturilor Omului din Strasbourg şi a documentaţiei depuse în luna aprilie, CEDO a aprobat solicitarea organizaţiei şi va soluţiona cu prioritate cauzele privind dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, decizia instanţei europene fiind luată pe 29 aprilie.
Pe rolul CEDO se află depuse două dosare, unul privind ancheta din dosarul Revoluţiei şi altul privind ancheta din dosarul Mineriadei. în aceste acţiuni, revoluţionarii cer instanţei europene să ajute la urgentarea punerii pe rol a celor două dosare.

Potrivit răspunsului trimis de către CEDO Asociaţiei 21 Decembrie, cererea de soluţionare cu prioritate a dosarelor a fost aprobată în temeiul articolului 41 din regulamentul Curţii, spunea Mărieş.

Agentul Guvernamental, avocatul statului român în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, trebuie să-şi depună observaţiile la instanţa de la Strasbourg, până la 25 februarie.