Cu 25 de zile inainte ca autoritatile sa prescrie crimele comise la Revolutie, in fata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie abia daca s-au adunat 40 de persoane cu brevet de revolutionar, care au cerut ca Ion Iliescu sa fie judecat pentru masacrul din decembrie 1989.
Adunati in fata Parchetului General, membrii organizatiei “21 decembrie 1989”, dintre care unii sprijineau in carje experienta noptii din 21 spre 22, au cerut ieri autoritatilor in general si Justitiei in special ca teroristii Revolutiei sa fie condamnati pentru crimele lor. Cu lozinci precum “Criminalii nu suporta detentia, ei prospera” sau “15 ani de durere” agatate de gat, protestatarii l-au acuzat direct pe Ion Iliescu, considerat de acestia, dupa Nicolae Ceausescu, principalul vinovat de moartea a sute de oameni. “In 15 ani, nu a fost inchis nici un terorist. Mai sunt 25 de zile si criminalii care au tras in multime vor scapa basma curata”, ne-a spus Doru Maries, liderul organizatiei. Potrivit generalului Dan Voinea, fostul sef al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, singura sansa ca dosarele Revolutiei sa aiba drept finalitate condamnarea vinovatilor ar fi ca “Justitia sa se mobilizeze”. In acelasi timp, procurorul a precizat ca, desi prescrierea faptelor se implineste peste 25 de zile, asta nu inseamna ca dosarele nu pot fi redeschise in orice moment daca apar informatii noi in legatura cu faptele din decembrie.
Interesele, mai presus de Codul Penal
Nominalizati de procurori in dosarele Revolutiei de la Bucuresti, Timisoara, Sibiu, Brasov, Arad si Cluj, coordonatorii macelului au fost o singura data in 15 ani la un pas de a infunda definitiv puscariile. Pe la jumatatea anului 1992, generalul Dan Voinea s-a apucat de treaba si, de la inceputul lui 1993, a inceput deja sa arate vinovatii cu degetul.
Printre acestia s-au numarat atunci generalii Mihai Chitac, fost comandant al trupelor chimice ale Armatei, Victor Atanasie Stanculescu, fost prim-adjunct al ministrului Apararii, sau colonelul Vasile Amariucai, cunoscut drept comandantul care a ocupat Radioul si Televiziunea. Chiar daca opinia publica ii vedea deja aruncati dupa gratii in urma cu patru ani, cand Ion Iliescu a preluat Presedintia de la Emil Constantinescu, l-a demis pe Voinea si l-a transformat intr-un simplu palmas in cadrul Parchetului Militar. La scurt timp, cercetarile au fost trecute pe linie moarta, iar Chitac si Stanculescu au fost achitati in urma unui recurs in anulare formulat de fostul procuror general Tanase Joita.
Cainii latra, caravana trece
Lasat in plata domnului, dosarul Revolutiei din 21 decembrie a asteptat, linistit, ca Legea prescriptiei sa-i salveze pe indivizii dintre copertele sale. In noaptea de 21, Ceausescu, membrii Comitetului Politic Executiv, generalii MApN si ai Ministerului de Interne au ordonat soldatilor ca, dupa ora 24.00, sa traga in manifestanti”, ne-a spus Voinea. Procurorul a adaugat ca autoritatile s-au ferit sa-i trimita in judecata pe soldatii executanti si au avut intentia sa-i inchida numai pe cei care au ordonat efectiv comiterea crimelor. “Nimeni nu a ajuns sa fie condamnat”, a adaugat magistratul care, de altfel, a fost si procurorul de sedinta la procesul sotilor Ceausescu.
Andrei Dumitrescu, Realitatea Romaneasca, 23 noiembrie 2004
—————————————————————————
Membri ai Asociaţiei “21 Decembrie 1989” au protestat ieri în faţa sediului Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), pentru a atrage atenţia că au mai rămas 25 de zile pînă la prescrierea crimelor din 16–28 decembrie 1989. Asociaţia “21 Decembrie 1989” urmăreşte ca vinovaţii de omorurile comise în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 să fie trimişi în judecată, a afirmat preşedintele organizaţiei, Doru Mărieş. El le-a solicitat procurorilor care se ocupă de instrumentarea dosarului privind Revoluţia din 1989 să-şi dea demisia, dacă sînt împiedicaţi de conducerea politică să soluţioneze cauza. El consideră că există suficiente probe pentru a-i identifica pe cei care au tras în revoluţionari.
Preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie 1989” a spus că dosarul ce conţine evenimente neelucidate privind Revoluţia din 1989 a fost deschis în septembrie 2004, după ce a făcut o sesizare penală la PICCJ. Înainte de a ajunge la PICCJ, protestatarii au trecut pe la sediul SRI, pentru a cere să li se elibereze de la CNSAS adeverinţe care să indice dacă au fost sau nu informatori, dar şi pe la Ministerul Mediului, pentru a solicita să nu se acorde aviz de mediu pentru lucrările de la Roşia Montană. După manifestările de la PICCJ, protestatarii s-au oprit cîteva minute în faţa sediului Guvernului, precum şi la Regia Administraţiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS), unde jandarmii i-au încercuit, doi dintre ei – Florian Telente şi Doru Mărieş – fiind amendaţi cu un milion de lei, respectiv cu 10 milioane de lei, deoarece manifestarea nu era autorizată. În schimb, Doru Mărieş a afirmat că nu avea nevoie de autorizaţie, întrucît nu a vrut decît să fie primit în audienţă. Acest fapt s-a întîmplat în cele din urmă, însă, deoarece cei doi directori de la RAPPS cu care a vorbit Mărieş nu aveau dosarul privind imobilul care găzduieşte sediul asociaţiei, el va reveni astăzi la RAPPS pentru a relua discuţia.