Asociația 21Decembrie 1989

P.S. Prezentam UN FRAGMENT DIN SCRISOARE: “Motivaţiile reale ale modificării legii sunt următoarele:

Ion Iliescu, prin complicele său Emilian Vasile Cutean, deputat PSD de Alba care se află în spatele Legii manipulării mişcării revoluţionare, doreste sa puna mana pe întreaga mişcare revolutionara (menţionăm, spre informare, că în 2006, Curtea de Conturi a Romaniei a depistat faptul ca Emilian Cutean, in calitate de fost sef al Secretariatului de Stat pentru Problemele revoluţionarilor (SSPR), a transferat ilegal in conturile asociatiei sale de revolutionari trei miliarde de lei, banii fiind folositi in interese personale, Asociatia Club 22 fiind in fapt domiciliul personal al parlamentarului).

Senatul Romaniei a votat, fără să ştie ce votează, un proiect de lege prin care art.9 din Legea 341 / 2004, se modifica si se infiinteaza o noua comisie care va avea rolul de a controla institutiile statului (Comisia parlamentara a revolutionarilor si Secretariatul de stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989), formata din 3 actuali (!!!) membri ai comisiei parlamentare, un procuror si un poliţist. Aceasta va avea caracter permanent, adica pe viata.

Deci, cei care din actuala comisie parlamentara nu vor mai intra in parlament (in primul rand, Emilian VasileCutean, care se află la un pas de condamnare) va intra in noua comisie.

Este total neconstitutional acest proiect, daca vedem că nişte civili, un procuror si un poliţist vor controla inclusiv o structura a Parlamentului Romaniei.

Această mişcare a lui Cutean a fost prefigurată de mentorul sau Ion Iliescu, care prin Legea infiinţării Institutului Revolutiei Romane, a legalizat faptul că acesta este condus permanent de presedintele Romaniei în exercitiu, iar la acea ora preşedinte era Ion Iliescu, LA FEL CUM VIITOAREA COMISIE VA FI FORMATA DIN PARLAMENTARI IN EXERCITIU ACUM .

Este clară intenţia de a pune mana pe mişcarea revoluţionară, prin constrangere de umătorul fel: cine nu este cu noi nu mai are acces la drepturile prevăzute de legea revoluţionarilor, nr. 341 / 2004 .

Apoi, probabil, vor primi sarcina de a interveni în justiţie, atât in ţara cât şi la CEDO, pentru a stopa acţiunile iniţiate de revoluţionari ca urmare a tergiversării aflării adevărului despre cele peste 1200 de crime comise în timpul revoluţiei din 1989.

Aceasta comisie doreşte să controleze viaţa tuturor revoluţionarilor din România .

In numele celor care incă mai cred în IDEALURILE LUI DECEMBRIE 1989, in democraţie şi adevăr, solicităm sprijinul întregii societăţi româneşti, a oamenilor responsabili din ţara şi străinătate.

 

Iată obiecţiunile noastre din punct de vedere juridic:

1.      Proiectul de lege in forma adoptata nu indeplineste cerinta prevazuta de dispozitiile art. 74 alin (4) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora deputatii si senatorii pot prezenta propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi. Acest proiect nu are forma ceruta pentru proiectele de legi, ci are forma unor amendamente, incalcand Legea nr. 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

2.      Titlul proiectului de lege nu tine cont de existenta O.G. nr. 6/2008 (in vigoare), care modifica titlul Legii nr. 341/2004, in sensul ca introduce si revolta anticomunista de la Brasov;

3.      Instantele de contencios administrative nu au competenta sa solutioneze contestatiile, asa cum este prevazut in proiectul de lege in cauza, pentru ca potrivit legii Contenciosului administrativ si coroborat cu Decizia nr. 412/2006 a Curtii Constitutionale in care se spune ca “ activitatea acestei comisii speciale a celor doua Camere ale Parlamentului este una de control parlamentar a unei activitati administrative a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989. Este evident ca textul de lege criticat reglementeaza o procedura de control parlamentar, iar nu o procedura administrative”. Parlamnetul Romaniei nu ar avea calitate procesuala pentru a face obiectul solutionarii in justitie a eventualelor contestatii;

4.      Potrivit alin (2) art. 71 din Constitutia Romaniei (Incompatibilitati) “Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului”. Deci cum ar putea un deputat sau senator sa avizeze sau sa solutioneze un act administrativ?

5.      La nivelul S.S.P.R. functioneaza deja o comisie cu aceleasi atributii, alcatuita din mai multi specialisti care acopera mai multe domenii decat cele propuse prin proiectul de lege in cauza;

6.      Existenta unui magistrat (procuror) in comisia propusa prin proiectul de lege, implica justitia in emiterea unui act administrativ. Doar autoritatea executiva are competenta emiterii de acte administrative;

7.      Comisia pentru administratie Publica si Organizarea Teritoriului si Protectia Mediului si Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati au dat AVIZ NEGATIV acestui proiect de lege;

8.      Faptul ca acest proiect de lege a fost introdus pe procedura de urgenta, ne intareste convingerea ca cei ce l-au initiat si sustinut au interese meschine de grup. Unii dintre ei nu mai figureaza pe listele de deputati sau senatori, iar altii nu au sanse reale sa fie alesi si vor sa beneficieze in continuare de salarii si avantaje de parlamentar.

9.      Spiritul acestei propuneri legislative este unul necurat, inutil solutionarii problemelor revolutionarilor, şi va crea in continuare dispute intre comisii peste comisii parlamentare, intre comisii si alte comisii din zona executivului, intre toate aceste comisii si competenta instantelor de judecata, intre revolutionari si institutii ale statului. Toate acestea in defavoarea revolutionarilor, cărora de 4 ani nu li se solutioneaza cererile; unii au murit si nu au beneficiat de drepturile lor legale, avand parte doar de bataie de joc si jaf din partea unor reprezentanti ai institutiilor de stat;

10.  Bugetarea acestei comisii propuse prin proiectul de lege in cauza, face sa se irosesca sume importante de bani, in conditiile in care initiatorul, in expunerea de motive invoca implicatii financiare importante in solutionarea cererilor revolutionarilor.

Cu încredere,

 

Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv

Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte

Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

Grupul văduvelor de eroi martiri

Sorin Ilieşiu - Vicepreşedintele Alianţei Civice

Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 Braşov, Preşedinte - Florin Postolachi

Asociaţia Cives, Ioan Roşca - Preşedinte

Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte

Fundaţia “Redarea Istoriei” - jurist Păun Gabriel Virgil– Preşedinte

Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

Fundaţia Culturală Timpul – Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte

Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu - Vicepreşedinte

Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte

Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte

Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte

L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte

Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte

Consiliul Român American, Neculai Popa, Preşedinte

Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România, Gheorghe Tiber – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, Marian Mititelu – Preşedinte

Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte