Asociația 21Decembrie 1989
MEMORANDUMUL ASOCIATIEI 21 DECEMBRIE 1989
CATRE MINISTRUL JUSTITIEI SI PROCURORUL GENERAL
Catre
MINISTERUL JUSTITIEI
DOAMNEI RALUCA PRUNA
MINISTRUL JUSTITIEI DIN ROMANIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIEI SI JUSTITIE
DOMNULUI AUGUSTIN LAZAR
PROCUROR GENERAL AL ROMANIEI
DOAMNA MINISTRU, DOMNULE PROCUROR GENERAL,
Asociatia “21 Decembrie 1989” salutaDeclaratia comuna a ministrilor Justitiei din Polonia, Ukraina și cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – de condamnare a deportărilor masive în Siberia cărora le-au căzut victime cetățenii lor începând cu anii ’40 și au cerut Rusiei să recunoască aceste crime, să ofere compensații celor afectați sau familiilor acestora și să renunțe la retorica de ‘glorificare’ a trecutului sovietic.
Din motive neclare, Ministrii Justitiei de la Chisinau si Bucuresti nu figureaza in document dar il pot semna si ulterior pana la 28 Iunie a.c. data la care se marcheaza 76 de ani de la prima ocupatie sovietica a Romaniei, asupra Basarabiei si Nordului Bucovinei – si le cerem sa adere la aceasta Declaratie din 14 Iunie, a celor 5 ministri.
Asociatia 21 Decembrie 1989 reaminteste ca in august 2015 la Tallin, în cadrul Conferinţei de comemorare a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov,aceeasi ministri ai Justitiei au initiat un Acord interstatal pentru constituirea Tribunalului internaţional pentru investigarea crimelor comunismului ;
Asociatia 21 Decembrie 1989 inca asteapta ca Ministrii Justitiei de la Chisinau si Bucuresti sa semneze Acordul de la Tallin, asa cum fostul ministru al Justitiei a promis.
In acest context, solicitam Procurorului General al Romaniei si redeschiderea dosarelor comunismului, fiind vorba de crime imprescriptibile asa cum Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatiei si Justitie a cercetat recent si cum Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in cazurile Visinescu si Ficior, iar Inalta Curte de Casatiei si Justitie a Romaniei a confirmat, insusindu-si consideratiile si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului deschisa de cauzele Asociatia 21 Decembrie 1989, Maries, Vlase s.a. c. Romania, privind dosarele Revolutiei din Decembrie 1989, si Asociatia 21 Decembrie Maries (II) Mocanu si Stoica c. Romania, privind Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Folosim acest prilej pentru a reaminti ca pe rolul diferitelor Parchete din tara au existat diverse plangeri ale membrilor asociatiilor si federatiilor fostilor detinuti politic anticomunisti sau ale AFDPR, sau ale altor disidenti si luptatori anticomunisti cum au fost Cicerone Ionitoiu sau Vasile Paraschiv ori privind pe Gheorghe Ursu (si mult altii, sa ne ierte cei pe care nu i-am mentionat) cercetari care au fost complet neinstrumentate sau inchise sub pretextul prescriptiei de catre procurori cu trecut comunist si la comanda securitatii, si insistam ca acestea toate sa fie inventariate, sa fie facuta publica o informare asupra situatiei fiecaruia si sa fie redeschise si extinse cercetarile, unele sa fie conexate si instrumentate adecvat.
Sa nu uitam ca victime ale comunismului criminal au fost si cei care au murit pentru libertate sub represiunea din Decembrie ‘ 89 si 13-15 Iunie ’90!
Dupa dezvelirea la 31 Mai 2016, la Bucuresti a Monumentului ARIPI, al Victimelor Comunismului, cu memorabilele declaratii de condamnare a represiunii comuniste, a Presedintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a Presedintelui Romaniei din perioada 1996-2000, domnul Emil Constantinescu si a Presedintelui Asociatiei Fostilor Detinuti Politic Anticomunisti din Romania – AFDPR, domnul Octav Bjoza, aflam inca un gest simbolic remarcabil: in capitala Estoniei urmează să fie ridicat un monument pe care vor fi inscripționate numele celor care au fost uciși în timpul ocupației sovietice.
Evenimentele revolutionare din Decembrie 1989 au facut posibila nu doar inlaturarea de la putere a lui Ceausescu si a nomenclaturii partidului comunist ci si restaurarea statului de drept in Romania.
Dezmembrarea URSS in anul 1991 a plasat definitiv Romania pe orbita europeana, desi se semnase un tratat in acelasi an cu URSS, Romania fiind privita ca stat-satelit al acesteia, dupa ocuparea Basarabiei si Nordului Bucovinei si aservirea URSS.
In anul 1994, Romania a aderat si a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului – Conventia EDO. Ulterior a inceput integrarea in structurile politice si de aparare euro- atlantice, printr-un parteneriat cu SUA si tarile vest-europene.
In anul 2004 Romania a fost admisa in NATO. In anul 2007, Romania a semnat Tratatul UE si devenit membru al Uniunii Europene, in arhitectura careia dreptul comunitar este de directa si imediata aplicare; Carta drepturilor fundamentale in UE este un document cu forta juridica, cu directa si imediata aplicare.
Parlamentul Romaniei, prin declaratia legii nr.187/1999, a stabilit ca “Puterea comunista instaurata in Romania incepand cu data de 6 martie 1945 a exercitat, in special prin organele securitatii statului, ca politie politica, o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, drepturilor si libertatilor lor fundamentale…”
Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România afirma expres, la pct.14: (14) Reprimarea oponenţilor şi disidenţilor în anii ‘70 şi ‘80. Arestarea şi asasinarea celor mai curajoşi oponenţi – omorârea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Răceanu, arestat şi judecat în 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de trădare.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu,in mesajul magistral rostit in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, la 18 Decembrie 2006, a declarat oficial:
“Condamnând acest regim, statul democratic român condamnă instrumentele acestuia, în primul rând Partidul Comunist Român şi Securitatea. Vreau să fiu bine înţeles. Nu mă refer nicio clipă la marea masă a membrilor de partid, a căror unică activitate era să-şi achite cotizaţia şi să participe lunar la şedinţe golite de orice conţinut. Mă refer la instituţia “partidului conducător”, deci la aparatul care a făcut posibil regimul totalitar comunist. În cazul Securităţii, a fost vorba de o instituţie esenţială în susţinerea statului totalitar comunist, ilegitim şi criminal.
În numele statului român, îmi exprim regretul şi compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste.
În numele statului român, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într-un fel sau altul, şi-au văzut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.”
Asociatia “21 Decembrie 1989” asteapta ca toate declaratiile si Acordurile internationale sa fie urmate de fapte concrete si de consecinte in plan judiciar, respectandu-se hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru astfel de fapte grave privind istoria noastra recenta si ca delimitare de crimele trecutului.
Asociatia “21 Decembrie 1989” se asteapta ca dosarele recent redeschise privind revolutia si mineriada sa fie instrumentate in mod just, de echipe de cercetare a caror integritate si profesionalism sa nu fie puse la indoaiala de urmasii victimelor.
In asteptarea unor solutii juste si cu celeritate, potrivit jurisprudentei CEDO,
Cu aleasa consideratie,
Asociatia “21 Decembrie 1989”
Presedinte
Teodor Maries
Bucuresti, la 15 iunie 2016