Asociația 21Decembrie 1989

ÎN MEMORIA MARELUI CONSTANTIN I.C. BRĂTIANU

20 AUGUST 2014 – 64 DE ANI DE LA MOARTEA SA

Astăzi se împlinesc 64 de ani de când, în penitenciarul Sighet, Constantin I.C. Brătianu îşi dădea obştescul sfârşit, la venerabilă vârstă de 84 de ani.

S-a născut la 13 ianuarie 1866 într-o familie cu tradiţie politică, tatăl său fiind fondatorul Partidului Naţional Liberal şi prim-ministru al României o lungă perioadă de timp, când ţara noastră şi-a cucerit Independenţa de stat şi a devenit monarhie constituţională.

Constantin I.C. Brătianu, cunoscut sub numele de Dinu Brătianu, a avut o vastă activitate, aducând un mare aport economiei şi istoriei României.

A fost inginer, numărându-se printre primii ingineri de mine din ţară, ocupând funcţii importante ca director al puţurilor de la Moineşti – Solonţ din cadrul Societăţii române pentru exploatarea petrolului; coordonator al lucrărilor pentru constucţia căii ferate din zona împădurită a Transilvaniei şi  construcţia podului de cale ferată dintre Galaţi şi Brăila; director al Fabricii de hârtie Letea.

A debutat în activitatea politică în 1895, fiind ales senator la frageda vârstă de 29 de ani, în 1902 este ales deputat de Olt, iar în 1905 devine deputat de Muscel.

A fost iniţiatorul dezvoltării sistemului bancar şi de credit din România, (creat tot de un liberal, Eugeniu Caranda), a condus Banca Românească – cea mai importantă bancă privată din ţară, Creditul Funciar Rural şi Creditul Urban, iar mai târziu a iniţiat Creditul Industrial.

În guvernul Duca, Dinu Brătianu a fost desemnat ministru de Finanţe.

La 4 ianuarie 1934, Constantin I. C. Brătianu devine preşedinte al Partidului National Liberal, fiind ultimul reprezentant al familiei Brătianu. A moderat cu înţelepciune disputele dintre generaţii apărute în sânul partidului. Ziaristul Tudor Teodorescu-Branişte scria în ziarul „Adevărul” din 6 ianuarie 1934: „Netăgăduit, Dinu Brătianu aduce în scaunul pe care-l ocupă o seamă de însuşiri personale: un spirit ponderat, o experienţă destul de îndelungată şi prestigiul impresionant al numelui”.

În perioada regimurilor autoritare, alături de reprezentanţii celorlalte partide istorice, a militat pentru revenirea la democraţie, având o contribuţie majoră la „lovitura de palat” din 23 august 1944, zi în care România a intrat în sfera de influenţă sovietică, fapt ce a permis instaurarea la putere a Partidului Comunist. Cu toată opoziţia vehementă din partea sa şi a lui Iuliu Maniu, comuniştii au acaparat întreaga putere în stat, eliminând de pe scena politică toate forţele care se împotriveau noului regim.

A murit ca un Erou, a murit pentru ţara sa, apărându-şi cu tărie idealurile şi crezurile sale! A murit luptând pentru democraţie! Nu s-a lăsat nici învins, nici convins de dogmele comuniste! A murit la penitenciarul comunist de la Sighet, alături de majoritatea elitei politice din perioada interbelică. A murit ca un Erou printre Eroi!

Dumnezeu să îl odihnească în pace! Respect etern!