Asociația 21Decembrie 1989
Asociatia 21 Decembrie 1989 a inaintat o a treia cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in care ataca decizia Curtii Constitutionale nr. 610/2007, potrivit careia mentinerea competentei parchetelor ti instantelor militare in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a Legii nr. 356/2006, cauze in care alaturi de militari se află si persoane care nu au calitatea de militar, contravine dispoziţiilor art.16 alin.(1) din Constituţie. Acesta cerere survine cererilor 33810/2007 si 45886/2007 ce vizeaza dosarele Revolutiei si mineriadei.
In cererea adresata instantei europene noi sustinem ca “Declararea inclusiv de catre procurori a unui asemenea recurs, ca si pronuntarea unei decizii in favoarea victimelor regimului comunist, ar fi o premiera in perioada postbelica, o restabilire in actiunea publica a echilibrului just intre victime si calai. Dand o deplina aplicare art.13 din Conventie, respingem teza potrivit careia deciziile Curtii Constitutionale nu ar mai avea cale de atac (…) chiar daca sunt definitive, cum legea Curtii nr.47/1992 se completeaza cu Codul de Procedura Civila, apreciem ca pot fi atacate cu recurs, aplicand dreptul comun, (…) de catre Parchetul/Procurorul general sau oricare alt procuror competent ca si de catre orice persoana interesata.
Din dispozitiile art. 299 Cod Proc. Civ. rezulta cu claritate: hotararile definitive se pot ataca cu recurs – modalitate legala de care uzam acum.
Cum membrii Curtii Constitutionale s-au pronuntat toti cu ocazia solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate prin decizia nr.610 din 20 iunie 2007, un complet pentru judecarea recursului nu se mai poate alcatui [intrucat membrii Curtii ar fi incompatibili, se vor abtine sau vor fi recuzati – art.24, 27 si urm. Cod Proc. Civ.] iar intr-un stat de drept orice actiune in justitie trebuie judecata/solutionata – altfel judecatorii ar fi sanctionati pentru denegare de dreptate prohibita si sanctionata potrivit art.3 Cod Civil Roman dar si de art.4 din Legea nr.303/2004.
Asadar, dreptul la un recurs efectiv prevazut de art.13 din Conventie primeaza [oricarei dispozitii interne, conform art.21 din Constitutie] iar acest recurs trebuie judecat – si singura instanta de casatie nu poate fi decat Inalta Curte de Casatie si Justitie (prin sectia civila) careia nici o dispozitie legala nu-i interzice aceasta posibilitate, art.4 Cod Proc. Civ. prin enumerarea nelimitativa permitand o extindere a competentei cu de la sine putere, pentru un interes public – procedand la solutionarea recursului, intocmai ca in spetele celebre precum Procesul Tramvaielor din Bucuresti sau Madison-Marburry din SUA.”
Pe de alta parte, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, Teodor Maries, a cerut presedintelui CEDO ca reprezentantul Romaniei, judecătorul Corneliu Barsan, sa nu faca parte din completul care va soluţiona plangerea privind dosarele mai sus mentionate. In cererea adresată CEDO aratam ca judecătorul Corneliu Barsan se afla in situatie de incompatibilitate, deoarece a fost audiat de autoritatile romane, in calitate de martor, in dosarul mineriadei. In 1990 Barsan era decanul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti si a purtat discutii, in sediul central al Ligii Studentilor, cu ”gruparile paramilitare de mineri veniti in Capitala la chemarea lui Ion Iliescu”. In plus legaturile dintre judecatorul Barsan si fostul presedinte Iliescu sunt de notorietate publica. In acest context noi am solicitat ca instrumentarea dosarelor sa nu mai fie facuta de membrii ai personalului Curtii, provenind din Romania, pentru evitarea oricaror deficiente de comunicare ori suspiciuni.